„Rusia trecut de punctul fără întoarcere, trebuie învinsă”/Surpriză, Kievul a găzduit în secret o mare conferință diplomatică
La aproape exact 200 de zile de la declanșarea războiului total al Rusiei, influenți diplomați, politicieni, economiști și politologi din lume s-au reunit la Kiev pentru un eveniment discret și foarte bine păzit, transmite publicația ucraineană KyivIndependent . Conferința Yalta European Strategy (YES) a avut loc în subsolul unui hotel kievean și a fost anunțată abia la câteva zile după ce s-a încheiat, din motive de securitate.
În sala de conferințe de la subsolul unui hotel din centrul Kievului, liderii ucraineni și înalți oficiali din SUA, Marea Britanie, Letonia, Polonia și Germania au petrecut două zile discutând despre ceea ce urmează pentru Ucraina, Rusia și întregul continent european în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Publicația ucraineană nu a menționat nici un participant din România.
În cadrul celei de-a 17-a conferințe anuale Yalta European Strategy (YES), care a avut loc în perioada 9-10 septembrie, conducerea ucraineană a precizat că Ucraina nu va accepta nicio concesie teritorială, iar obținerea păcii poate fi posibilă doar prin victoria Kievului pe câmpul de luptă.
Contraofensiva rapidă a Ucrainei în regiunea Harkov, care a avut loc în același timp cu conferința, a făcut ca mesajul să fie cu atât mai puternic.
Organizată inițial la Ialta, în Crimeea, ocupată de Rusia din 2014, conferința YES, organizată de oligarhul Victor Pinciuk, a fost cea mai prestigioasă reuniune politică din Ucraina începând din 2004.
Evenimentul, pregătit în secret din cauza unor potențiale atacuri rusești asupra capitalei, a inclus o serie de vorbitori de marcă, de la fostul director general al Google, Eric Schmidt, la istoricul Timothy Snyder, fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski și fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa Wesley Clark.
Consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, Jake Sullivan, și subsecretarul de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, s-au alăturat conferinței online.
„Discuțiile se referă acum doar la reînnoirea completă a integrității teritoriale în limitele granițelor recunoscute pe plan internațional (de Ucraina) în 1991”, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov.
În primele etape ale războiului total, Reznikov, ca parte a delegației ucrainene, a călătorit de trei ori în Belarus și o dată în Turcia pentru a negocia cu Rusia. De atunci, mesajul Ucrainei către Rusia s-a schimbat.
„(Pe atunci) le-am spus rușilor că, pentru a continua negocierile, trebuie să vă retrageți la linia de demarcație de dinainte de 24 februarie. Atunci era (încă) posibil”, a declarat Reznikov. „Acum au depășit punctul de neîntoarcere”, a adăugat el, făcând aparent aluzie la natura brutală a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care a ucis mii de civili și a vizat infrastructura civilă din întreaga țară, potrivit KyivIndepdent.
Președintele Volodymyr Zelensky a fost primul care a urcat pe scenă la 9 septembrie.
Însoțit de prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și de președintele leton Egils Levits, Zelensky a declarat că există „trei condiții fundamentale pentru a obține pacea – arme, muniții, finanțe”, adăugând că „sprijinul pentru Ucraina în război trebuie menținut”.
Morawiecki a reluat declarația lui Zelensky, afirmând că este în interesul Europei să sprijine Ucraina și să ajute Kievul să câștige războiul.
„Ucraina luptă pentru libertatea voastră și a noastră”, a declarat Morawiecki. „Acest lucru trebuie să fie înțeles de prietenii noștri italieni și partenerii noștri germani, și francezi, și ceilalți. Ei sunt de o opinie ușor diferită de a noastră”.
Morawiecki a declarat că nu ar trebui să existe întârzieri în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. „Victoria lui (Vladimir Putin) va însemna un alt război în curând”, a spus el.
La un panel ulterior, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat că cea mai importantă cursă acum este cea logistică, subliniind că Ucraina desfășoară cu succes o contraofensivă în regiunea Harkov datorită livrărilor la timp de arme occidentale.
„Ucraina se va opri doar dacă livrările de la parteneri vor fi întârziate sau suspendate”, a declarat Kuleba. „Cuvântul cheie aici este calendarul de livrare (a armelor)”.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock, care a urcat pe scenă alături de Kuleba, a declarat că Europa trebuie să fie unită în sprijinul său pentru Ucraina. „Putem câștiga acest război”, a spus Baerbock. Ulterior, ministrul a promis Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană și echipamente de deminare.
O noțiune similară a fost împărtășită de consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, Jake Sullivan, care s-a alăturat conferinței prin Zoom.
„Principalul interes al SUA în acest război este de a ajuta la restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, fie prin negocieri, fie pe câmpul de luptă”, a declarat Sullivan, adăugând că Ucraina are dreptul de a-și stabili sarcinile în ceea ce privește teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv cele ocupate în 2014.
Oficialii în vizită au fost de acord că, deși Europa dă dovadă de unitate acum, Rusia va continua să încerce să semene nemulțumire pe continent pentru a eroda sprijinul pentru Ucraina.
Una dintre modalitățile prin care Rusia va face acest lucru, potrivit celor prezenți, este folosirea gazului ca armă, lucru pe care l-a făcut deja prin închiderea bruscă a gazoductului Nord Stream 1 la începutul lunii septembrie.
Toți au recunoscut că Europa nu poate permite ca acest lucru să se întâmple.
„Am fost pe o cale greșită, cu siguranță, altfel nu am plăti, noi înșine, un preț atât de mare în ceea ce privește dependența (de gaz)”, a spus Baerbock. „Nu a existat niciodată gaz ieftin, prețul pentru acest „gaz ieftin” a fost situația din Ucraina”. Baerbock a adăugat că, pe termen lung, Germania trebuie să devină ecologică.
Pe termen scurt, Germania intenționează să înlocuiască gazul rusesc, care a reprezentat aproape 50% din livrările de gaze ale țării în 2021, adică peste 56 de miliarde de metri cubi, prin utilizarea cărbunelui și prin investiții în proiecte în Maghreb.
Baerbock a declarat că Germania face presiuni pentru a conecta Africa de Nord-Vest la rețeaua energetică europeană prin construirea unei rețele prin Spania și Franța, adăugând că, anterior, „Franța nu era pregătită pentru asta”.
Potrivit președintelui leton Egils Levits, care a luat parte la discuție împreună cu Baerbock, problema energiei face parte din securitatea Europei și ar trebui abordată în consecință. „Majoritatea societății europene înțelege acest lucru”, a declarat Levits.
