Moscova face eforturi intense de recrutare în condiţiile în care sute de soldaţi ruşi refuză să mai lupte şi se interesează de modalităţi prin care iasă din armată, relatează Associated Press.

„Vedem un uriaş val de oameni care vor să părăsească zona de război atât dintre cei care slujesc în armată de mult timp, cât şi dintre cei care au semnat recent contracte”, a declarat avocatul Alexei Tabalov, ce oferă consilieră juridică pentru recruţi.

Tabalov spune că el şi colegii săi primesc un număr tot mai mare de cereri din partea soldaţilor ruşi pentru a fi ajutaţi să anuleze contractele.

„Ministerul Apărării sapă adânc să găsească oameni ce pot fi convinşi să slujească”, a explicat el, precizând că, în pofida afirmaţiilor că nu au loc niciun fel de „activităţi de mobilizare”, autorităţile de fapt folosesc toate mijloacele pentru a încuraja potenţiali doritori.

În mai multe regiuni ale Rusiei, autorităţile îndeamnă cetăţenii să intre în armată punând anunţuri atrăgătoare pe panouri şi afişe în mijloacele de transport public. Totodată, în unele oraşe, au instalat centre mobile de recrutare.

Administraţiile regionale caută activ oameni pentru „batalioane de voluntari”, care sunt promovate inclusiv la televiziunea naţională. Cotidianul Kommersant a numărat cel puţin 40 de astfel de entităţi în 20 de regiuni ale Rusiei. Voluntarilor li se promit salarii lunare variind între echivalentul în ruble a 2.150 de dolari şi 5.500 de dolari plus bonusuri.

Jurnaliştii AP au văzut mii de joburi vacante pentru specialişti militari pe site-urile specializate.

Zilele trecute, Ministerul Britanic al Apărării a anunţat în buletinul său informativ zilnic că Rusia a creat o nouă formaţiune majoră de forţe terestre. Numită Corpul 3 de armată, este formată din voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, şi îşi are baza în oraşul Mulino, la est de Moscova.

Experienţa militară nu este obligatorie şi cei ce se înrolează să lupte în Ucraina pot primi „bonusuri generoase în bani”. Totuşi, deja au început să apară plângeri preluate de mass-media potrivit cărora voluntarii nu ar primi sumele promise iniţial. Relatările nu pot fi verificate independent.

Tablov a dezvăluit că de la începutul lunii primeşte multiple solicitări de ajutor de la rezervişti cărora li s-a ordonat să participe la sesiuni de instruire de două luni la centre de antrenament situate în apropierea graniţelor Rusiei cu Ucraina.

Potrivit lui Vladimir Osecikin, fondatorul Gulagu.net, un site dedicat drepturilor prizonierilor, de câteva săptămâni Rusia derulează o campanie importantă de recrutare în rândul deţinuţilor, care vizează închisori din şapte regiuni. Osecikin a obţinut aceste informaţii de la deţinuţi şi familiile lor.

Strategia înrolării deţinuţilor a fost folosită de URSS în cel Doilea Război Mondial. De data asta, circumstanţele sunt altele, a precizat activistul: recrutorul nu este Ministerul rus al Apărării, ci Grupul Wagner, o companie militară privată care lucrează din umbră pentru interesele Moscovei.

„Sunt interesaţi în primul rând de criminali şi hoţi, îi tratează cu precauţie pe dependenţii de droguri, la fel şi pe violatori. Ar fi bine să nu fie ucigaşi de rând, ci oameni rezonabili şi calculaţi. O să vă placă la noi, ne-a spus el. În general, mi-a dat impresia unui maniac”, a declarat anonim unul dintre deţinuţi”.

Purtătorii de cuvânt ai lui Prigojin au negat că acesta ar fi mers personal în închisori să le facă oferte condamnaţilor.

Potrivit lui Osecikin, iniţial ofertele de a lupta în Ucraina au fost destinate deţinuţilor cu experienţă anterioară în armată sau în forţele de aplicare a legii. Ulterior, plaja a fost extinsă. El estimează că la finele lunii iulie, 1.500 de deţinuţi s-au arătat interesaţi, momiţi de recompensele financiare generoase şi promisiunile de graţiere.

Totuşi, a continuat el, mulţi dintre aceşti voluntari – sau familiile lor – au început să-l contacteze pentru a afla cum ar putea să-şi anuleze angajamentele. „Chiar nu vreau să mă duc”, îi mărturisesc ei.

O femeie al cărei prieten ispăşeşte o condamnare într-o colonie penitenciară din Sankt Petersburg a dezvăluit sub anonimat că deţinuţii ce aşteptau oficiali în inspecţie, s-au trezit în faţa unor bărbaţi în uniformă militară care le-au propus să lupte în Ucraina în schimbul graţierii.

Mărturia femeii nu a putut fi verificată independent. Totuşi, este în concordanţă cu multiple relatări ale mediei ruse independente şi ale grupurilor de drepturi ale omului. Acestea din urmă au susţinut că un număr de soldaţi şi ofiţeri din rândul forţelor de aplicare a legii au refuzat să meargă în Ucraina, în timp ce aceia dintre ei care se află de mai mult sau de doar de puţin timp în Ucraina fac eforturi să fie lăsaţi să revină acasă.

Refuzurile s-au înmulţit în ultimele două luni. La mijlocul lunii iulie, Fundaţia Bureaţia Liberă a raportat că circa 150 de soldaţi au obţinut încheierea contractelor semnate cu Ministerul rus al Apărării, şi s-au întors în Bureaţia, o regiune din estul Siberiei învecinată cu Mongolia.

Însă pentru alţii au existat represalii. Tablalov, avocatul care le oferă asistenţă juridică, susţine, citând mărturiile rudelor, că circa 80 de soldaţi buriaţi au fost închişi într-un centru de detenţie din Burianka - un oraş din regiunea Luhank aflat sub controlul trupelor ruse - după ce au cerut anularea contractelor.

Centrul de detenţie a fost închis din pricina mediatizării intense, însă tatăl unui ofiţer a dezvăluit că militarii buriaţi sunt încă reţinuţi în centre de detenţie din regiune.

Rusia va continua să se confrunte cu probleme legate de soldaţii care refuză să lupte, a spus analistul militar Michael Kofman, adăugând nu ar trebui însă subestimată capacitatea Rusiei de a se descurca „cu jumătăţi de măsură”.

„Vor avea o mulţime de oameni care renunţă sau care practic nu vor dori să meargă acolo. Au folosit o mulţime de mijloace pentru a încerca să ţină oamenii sub control. Dar, în cele din urmă, nu le rămân prea multe de făcut”, a spus Kofman, directorul Programului de Studii ale Rusiei, al Centrului pentru Analize Navale, într-un podcast recent.