Rusia se află în continuare în pragul războiului civil, crede șeful spionajului ucrainean
Rusia a pierdut un război devastator înainte de intrarea sa în Primul Război Mondial, deoarece regimul țarului devenea din ce în ce mai autocratic, se arată într-o analiză publicată pe wearethemighty.com .
Kirilo Budanov crede că Putin nu a scăpat de riscul unui război civil FOTO EPA-EFE
Pe măsură ce numărul victimelor și pierderile în rândul recruților au crescut în timpul Marelui Război, poporul a considerat că a suportat destul. Țarul era mult prea preocupat de efortul de război pentru a se apleca cum se cuvine asupra acestor probleme.
În februarie 1917, au izbucnit proteste care, în cele din urmă, au dus la înlăturarea țarului Nicolae al II-lea. În octombrie, bolșevicii au preluat puterea în Rusia, au pus capăt participării acestei țări la Marele Război și au declanșat un război civil de cinci ani.
Unele dintre aceste lucruri ar putea suna cunoscut azi. Președintele rus Vladimir Putin era cât pe ce să fie el însuși înlăturat în iunie 2023, doar că nu de către proletariat. De data aceasta, evenimentul care aproape l-a răsturnat pe țar a fost condus de un om din interior, oligarhul și șeful grupului mercenar Wagner, Evgheni Prigojin. Acesta a oprit lovitura de stat prematur, dar experții - în special cei din agenția de informații ucraineană, GRU - cred că acesta a fost doar începutul. Un nou război civil ar putea fi la orizont.
Generalul-maior Kirilo Budanov, șeful GRU din Ucraina, susține că agenția sa a efectuat un studiu intern pentru a analiza nivelul de susținere pe care guvernul lui Putin îl are în Rusia. El a constatat că, în timpul rebeliunii Wagner, Prigojin s-a bucurat de sprijinul a 17 din cele 46 de regiuni ale Rusiei, în timp ce Putin controla doar 21. Celelalte opt regiuni ale Rusiei erau împărțite între cei doi.
Budanov consideră că societatea rusă este efectiv ruptă în două și că Rusia însăși este în pragul unui război civil. Un mic incident intern, similar cu cel produs de Prigojin, ar putea fi catalizatorul care să aprindă flacăra și să intensifice conflictul.
Putin a început să își consolideze forțele gărzii naționale, o mișcare pe care unii spun că Kremlinul a făcut-o pentru că nu crede că tot ce e mai rău a trecut.
Putin a mutat forțe de la Serviciul federal rus antidrog la Rosgvardia, garda națională care raportează direct președintelui rus, înființată special pentru a preveni o lovitură de stat. De vreme ce răzmeriția din 23 iunie a forțelor wagneriene avea drept scop înlăturarea liderilor militari ruși (nu neapărat a lui Putin, potrivit aceluiași Prigojin), Rusia ar fi pornit o campanie de eradicare a potențialilor trădători din rândurile armatei.
Totodată, aceste măsuri implică faptul că forțele de securitate rusești au fost prinse total nepregătite pentru o astfel de revoltă și nu au reușit să răspundă eficient la atacul asupra conducerii militare și a orașelor rusești. Putin a trebuit să facă rost de undeva de trupe suplimentare, deoarece armata rusă este pe câmpul de luptă unde forțele ucrainene se află în mijlocul unui contraatac lent, dar eficient, care a dus la progrese în Bahmut și spre Donețk și Mariupol. Experții consideră că preluarea acestui oraș a costat armata rusă aproximativ 100.000 de soldați, în timp ce peste 231.000 de ruși au fost uciși în război până în prezent.
În ceea ce privește celelalte condiții care au dus la prima revoluție din Rusia, economia rusă nu este lovită atât de puternic pe cât au prezis țările occidentale când au aplicat sancțiunile, dar, pe termen lung, Putin a ipotecat viitorul țării pentru a finanța războiul. El tipărește bani, forțează oligarhii să cumpere datoria rusă și înregistrează d eficite bugetare în timp ce în toată țara încep grevele sindicale.
Odată cu vestea că oficialii ruși sunt deschiși să audă planurile americane pentru a pune capăt războiului, rămâne întrebarea dacă Vladimir Putin va găsi o rampă de ieșire înainte ca rușii să-l dea jos de la putere.
Sursa: adevarul.ro