Vladimir Putin se pregăteşte să fie reînvestit luni la preşedinţia Rusiei pentru al patrulea mandat, prevăzut să dureze până în 2024, după ce s-a aflat la conducerea ţării timp de 18 ani ca şef de stat sau de guvern, comentează France Presse.

Reales în martie cu 76,7% de voturi , cel mai mare scor de la venirea sa la putere, Putin s-a impus mai mult ca oricând drept omul forte al Rusiei, care şi-a readus ţara în prim-planul scenei internaţionale, cu preţul unor tensiuni în creştere cu Occidentul.

Depăşindu-şi de departe adversarii, în condiţiile unei prezenţe la vot superioară prezidenţialelor din 2012, el le-a mulţumit ruşilor în seara realegerii sale în funcţie, afirmând că vede în această victorie 'încrederea şi speranţa poporului nostru'.

Opoziţia şi organizaţiile neguvernamentale au raportat mii de nereguli, între care umplerea urnelor şi alegători transportaţi cu autocarele, iar peste tot presiunea angajatorilor pentru ca salariaţii să voteze cu un anumit candidat.

Ceremonia de învestire a fost precedată de o serie de manifestaţii anti-Putin , organizate sâmbătă pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse, la apelul principalului oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

Aceste adunări, interzise de autorităţi, au fost în cele mai multe locuri dispersate în forţă şi au condus la peste 1.500 de arestări, între care s-a numărat şi Navalnîi, eliberat între timp.

Declarat neeligibil din cauza unei condamnări penale pe care o consideră orchestrată de Kremlin, Aleksei Navalnîi nu a putut să se prezinte la alegerile prezidenţiale.

În ajunul precedentei învestiri a lui Vladimir Putin, la 6 mai 2012, o manifestaţie anti-Kremlin în Piaţa Bolotnaia din Moscova s-a încheiat cu grave ciocniri cu poliţia, iar numeroşi manifestanţi au fost condamnaţi apoi la pedepse severe cu închisoarea.

Chiar dacă locatarul de la Kremlin a făcut declaraţii belicoase în timpul campaniei sale electorale, în care a lăudat noile capacităţi militare ale Rusiei şi rachetele sale nucleare 'invincibile', el a asigurat după alegerea sa triumfală că vrea reducerea cheltuielilor militare în 2018 şi în 2019 şi a respins orice 'cursă a înarmărilor'.

După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, salutată de majoritatea ruşilor şi care a dus la o creştere a cotei de popularitate - şi aşa ridicată - a lui Vladimir Putin, obiectivul preşedintelui rus 'este de acum nu de a ataşa noi teritorii la Rusia, ci de a asigura ca întreaga lume să ţină cont de interesele ruseşti şi ca aceasta să accepte cuceririle ruse', declară analistul rus Dmitri Oreşkin pentru AFP.

Confruntate din 2014 cu sancţiuni occidentale fără precedent din cauza crizei ucrainene, Rusia şi Occidentul se află pe poziţii diferite şi în dosarul conflictului din Siria. Rusia face totodată obiectul unor acuzaţii de amestec în alegerile prezidenţiale americane din 2016 în favoarea lui Donald Trump.

Această confruntare Est-Vest s-a accentuat după ce Londra a acuzat Moscova în martie de otrăvirea unui fost agent dublu rus pe teritoriul Marii Britanii, provocând o avalanşă de expulzări de diplomaţi ruşi în întreaga lume, la care Rusia a ripostat prin măsuri similare.

Vladimir Putin a calificat aceste acuzaţii drept un 'nonsens', iar diplomaţia rusă a denunţat o 'înscenare' britanică.

După ceremonia solemnă de învestire în Marele Palat al Kremlinului, Vladimir Putin va rămâne la conducerea Rusiei până în 2024, anul când va împlini 72 de ani.

Întrebat în seara realegerii sale cu privire la posibilitatea unei candidaturi după încheierea acestui termen, al patrulea în total, el a răspuns: 'Cred că glumiţi! Ce ar trebui să fac? Să rămân aici până la 100 de ani? Nu!'.

Fără o reformă constituţională, Putin nu va putea candida în 2024, Constituţia rusă interzicând mai mult de două mandate consecutive.

Potrivit experţilor, preşedintele rus ar putea profita de următorii şase ani pentru a-şi pregăti succesorul. Dar, pentru moment, omul forte al Rusiei nu a dat nici cel mai mic indiciu despre cine ar putea fi acesta. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii