Una dintre principalele justificări pe care Vladimir Putin le-a dat pentru lansarea așa-numitei sale "operațiuni militare speciale" în Ucraina a fost securizarea granițelor Rusiei.

Vladimir Putin FOTO Getty Images

Potrivit viziunii președintelui rus asupra lumii, țara sa era în pericol din cauza apetitului insațiabil al NATO de a-și extinde influența în teritoriile pe care Moscova le consideră istoric ca intrând în sfera sa de influență, scrie The Telegraph .

În acest context, Ucraina a fost văzută ca fiind deosebit de problematică, deoarece guvernul său pro-occidental și-a exprimat în mod deschis dorința de aderare la NATO și la Uniunea Europeană. Putin a fost atât de revoltat încât a încercat să răstoarne guvernul ucrainean și să instaleze în locul său un regim marionetă pro-Kremlin.

Prin urmare, președintele rus, după ce a eșuat lamentabil în a-și atinge obiectivele militare în Ucraina, se află acum în poziția în care propria sa țară este ținta unei operațiuni militare speciale – una în care un grup de insurgenți bine înarmați pare să fi reușit să atace regiunea de frontieră Belgorod.

Fie că, așa cum susține Moscova, atacul a fost comis de forțele ucrainene sau, după cum pare mai probabil, de partizanii ruși anti-Putin , faptul că orașele de frontieră rusești se găsesc acum vulnerabile la atacuri va fi o pastilă amară de înghițit de Kremlin, relatează sursa citată.

Având în vedere că, potrivit lui Putin, Rusia ar trebui să fie o superputere militară, țara ar trebui cel puțin să-și poată securiza propriile frontiere.

Ucrainenii și-au demonstrat disponibilitatea de a duce lupta direct în inima Rusiei. În afară de atacul cu dronă de luna trecută împotriva Kremlinului, au existat atacuri împotriva unor ținte-cheie rusești, cum ar fi haldele de muniție și aprovizionarea cu energie.

Nepopularitatea crescândă a războiului din Rusia însăși, cu pierderi rusești pe câmpul de luptă estimate acum la peste 200.000 de morți și răniți, a ridicat inevitabil semne de întrebare cu privire la propria supraviețuire a lui Putin, întrebări care vor deveni și mai acute cu cât țara va fi atacată mai mult.

Putin, dat jos de la putere printr-o revoltă națională?

Posibilitatea unei revolte naționale nu poate fi exclusă atât timp cât grupările de partizani ruși, cum ar fi Legiunea Libertatea Rusiei și Corpul de Voluntari ruși – ambele fiind legate de atacul de la Belgorod din această săptămână – rămân angajate în obiectivul lor de a răsturna regimul autocratic al lui Putin.

Perspectiva unei revolte armate împotriva lui Putin ar putea părea exagerată, având în vedere întinderea omniprezentă a unității de securitate a Rusiei. Dar acest lucru s-ar putea schimba rapid dacă Ucraina reușește să provoace o înfrângere umilitoare împotriva Kremlinului, un rezultat care este perfect fezabil dacă aliații occidentali ai Kievului sunt dispuși să furnizeze armele de care are nevoie pentru a învinge pe câmpul de luptă.

Multe dintre grupurile de partizani anti-Rusia au legături cu armata ucraineană și ar putea face parte dintr-o revoltă anti-Putin în cazul unei victorii ucrainene.

Retragerea forțelor ruse în est este potențial și mai problematică, deoarece deschide calea Chinei de a-și revizui ambițiile teritoriale de lungă durată, în special în ceea ce privește pădurile puternice ale Siberiei. Locuitorii din regiunile Irkutsk și Krasnoyarsk din Siberia au protestat împotriva activităților firmelor chineze de cherestea, care se bazează foarte mult pe Rusia pentru a satisface cerințele pieței de lemn în expansiune rapidă a Chinei. Xi Jinping ar fi poziționat Beijingul ca un aliat-cheie al Rusiei în conflictul din Ucraina, dar interesul său real ar putea consta în reafirmarea controlului Chinei asupra teritoriului disputat cu Rusia.

Nu cu mult timp în urmă, Rusia și China au intrat în război pentru o dispută terestră în estul Rusiei. Dar nu ar mai fi nevoie ca Xi să se implice într-un conflict militar cu Moscova dacă, așa cum s-a întâmplat cu Ucraina, Moscova nu mai are control asupra granițelor sale.