Rusia își bagă coada? Isărescu ar fi aruncat în piaţă, într-o singură zi, jumătate de miliard de euro din rezerva ţării pentru a proteja leul
Rusia își bagă coada? Isărescu ar fi aruncat în piaţă, într-o singură zi, jumătate de miliard de euro din rezerva ţării pentru a proteja leul.
Doar într-o singură zi, banca centrală ar fi aruncat în piaţă aproximativ 600 de milioane de euro pentru a întroace din devalorizare moneda naţională, care trecuse pe pieţele din Marea Britanie şi America de 4,8066 lei în cursul zilei-nopţii de 27 spre 28 noiembrie. Per total, în noiembrie, BNR ar fi cheltuit din rezerva valutară circa 1,2 miliarde de euro prin intervenţii menite să apere devalorizarea prea rapidă a leului, după cum estimează surse din piaţa bancară, dezvăluie Economica.net .
Euro a depăşit, miercuri seara, pe 28 noiembrie 2019, după ora 19.00, pragul de 4,80 lei, pe piaţa interbancară, conform datelor Bloomberg. Cel mai înalt nivel atins de moneda unică europeană în raport cu leul în noaptea de 27 spre 28 noiembrie a fost de 4,8066, ceea ce indică o depreciere de 0,52% a leului într-o singură zi, nivel considerat probabil prea mare de către Banca Naţională a României.
Isărescu: Abordarea Guvernului este corectă. Discuțiile despre deprecierea leului nu își au rostul
Abordarea Guvernului este corectă pentru că mai întâi și întâi trebuie să vedem foarte clar care este situația reală a bugetului, a declarat joi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, la o conferință a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
„Eu cred, o spun de la început, apropo de ce am văzut ieri pe la televiziuni şi aşa mai departe, cum cred eu că s-au distorsionat unele mesaje, că abordarea Guvernului este corectă. Nu putem să le luăm pe toate să le discutăm. Mai întâi şi întâi trebuie să vedem care este situaţia clară a bugetului. Sprijin cu toate forţele ideea de a se termina cu arieratele create de buget pentru că orice întârziere a plăţilor făcute de către buget creează un lanţ de arierate. Scrie asta şi în teorie. Atunci când într-o societate apar arierate uitaţi-vă şi la buget, să nu fie el sursa acestor arierate, acestor întârzieri. Şi apoi dacă din întârzierile acestea mai omori pe câte unul, de unde să îşi ia bugetul resurse? Sau influenţezi creşterea economică", a spus Isărescu.
Guvernatorul a notat că discuțiile despre deprecierea monedei naționale nu își au rostul dacă deficitul la finalul anului este de 4,4% la finalul anului, așa cum se estimează.
„După care, dacă cifra (deficitului) este 4,4%, terminăm discuţia cu cursul de schimb. Păi ce rost are să o porţi, nu? Să echilibrezi contul extern când 80% din dezechilibrul extern vine din deficitul fiscal. Orice depreciere a cursului nu face decât rău. Bineînţeles că o să apară cineva să spună: guvernatorul ajută Guvernul. Nu? Păi ajutăm Guvernul, ajutăm ţara. Banca Naţională lucrează cu orice guvern îl dă ţara. Avem acest guvern şi îl ajutăm. Nu este ceva anormal", a afirmat Isărescu.
Isărescu: Trebuie rezolvate problema deficitului și cea a finanțării acestuia în finalul anului
El a mai spus că în primul rând trebuie rezolvate problema deficitului și cea a finanțării acestuia în finalul anului și că la un moment dat va urma și dezbaterea despre legea pensiilor.
„După care la ce trebuie să ne gândim? Într-adevăr avem acum o problemă. Pe asta o rezolvăm întâi şi după ce ne lămurim şi cât e deficitul şi rezolvăm şi problema care se numeşte finanţarea deficitului pentru acest sfârşit de an, ajungem şi la dezbaterea despre pensii. Dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care iese este că Banca Naţională a României sau economistul şef, nu era nici Banca Naţională, cere prorogarea legii pensiilor, amânarea, nu am făcut nimic. Nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva, și nici noi. E o decizie politică. Valentin Lazea, înţeleg, a făcut nişte analize de cifre. Dar uitaţi unde s-a dus dezbaterea, încotro a luat-o, în altă parte", a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul a mai notat că până la legea pensiilor mai sunt multe lucruri de lămurit și că Guvernul are bufferul încă aproape întreg. Totodată, el a spus că nu e de bun augur să-l folosească, în condițiile în care există exces de lichiditate în piață, iar cheltuirea lui ar aduce costuri pentru bancheri și pentru banca centrală.
Isărescu: Momentul prin care trecem este unul greu, dar controlabil
Isărescu a mai notat că guvernul nu trebuie "jupuit" prin dobânzi mai mari, pentru că nu ar fi timpul "de pedepse în momentul actual".
"Presiuni de accentuare a dezechilibrului, asta ne trebuie? Avem resurse? Păi cum să nu avem dacă există exces de lichiditate. Toată chestiunea e să stăpânim lucrurile. Să nu pornim numai de la ideea (că) guvernul are deficit mai mare, haideți să-l jupuim acuma, să luăm dobânzi mai mari, să-l pedepsim. Nu cred că e timp de pedepse în momentul actual. Pur și simplu trebuie să înțelegem că trecem printr-un moment mai greu dar controlabil, administrabil".
Isărescu a reiterat că momentul prin care trecem este unul greu, dar controlabil.
"Apoi trebuie să ne așezăm, cu calm, după ce lămurim și sfârșitul ăsta de an, să construim bugetul pentru la anul care este și mai greu de făcut. Dar cu calm, responsabilitate, profesionalism", a încheiat guvernatorul.
Analiză Moneycorp: Cursul euro ar putea ajunge la 4,85 lei în semestrul II din 2020
Cursul de schimb euro/leu, unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii business-ului, ar putea depăşi nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I din 2020 şi 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, în ton cu dinamica evoluţiei economice interne şi a situaţiei internaţionale, relevă o analiză privind perspectivele monedei naţionale realizată de experţii de la Moneycorp România, citatți de Agerpres .
Potrivit sursei citate, moneda naţională a atins săptămâna trecută un nou minim istoric, fiind cotată oficial de Banca Naţională la peste 4,78 lei/euro, iar perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeaşi traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creştere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu consumul, vor continua în perspectiva sezonului rece şi, mai ales, a sărbătorilor de sfârşit de an.
