Liderii din Balcanii de Vest au cerut, de asemenea, UE şi NATO să accelereze abordarea cererilor de aderare ale ţărilor lor şi să consolideze apărarea împotriva interferenţei Rusiei.

Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a avertizat că „este în interesul Federaţiei Ruse să aibă noi fronturi de luptă pentru că nu vrea să se întoarcă la pace”.

Preşedintele Kosovoi, Vjosa Osmani, a prezis că „Rusia, prin destabilizarea Balcanilor de Vest, va căuta să destabilizaze întreaga Europă” şi a spus că Moscova foloseşte Serbia pentru a pune în pericol valorile democratice.

Šefik Džaferović, membrul bosniac (musulman bosniac) al preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovinei, a avertizat că ţara sa este deosebit de vulnerabilă la amestecul Rusiei, întrucât Milorad Dodik, membrul sârb al preşedinţiei care are legături strânse cu Kremlinul, ameninţă să se retragă . Retragerea sârbilor bosniaci din armata naţională, sistemul judiciar şi sistemul fiscal, anulează de fapt, tratatul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995.

„Dodik încearcă să profite de faptul că atenţia Occidentului este concentrată asupra Ucrainei”, a spus Džaferović pentru The Guardian. „El este încurajat în comportamentul său de Rusia, care este mereu dornică să arate că poate destabiliza partea slabă a UE şi a NATO. Guvernele occidentale ar trebui să ia în considerare acest lucru mult mai în serios şi să se implice mai activ şi mai puternic în Bosnia-Herţegovina şi în întreaga regiune.”

„Sunt zile negre pentru Europa şi pentru întreaga lume. Asistăm la ceva oribil. Am văzut o groază similară aici, în Bosnia-Herţegovina, în anii 1990”, a spus Džaferović.

Osmani a avertizat: „Este probabil ca Rusia să folosească fie ţările baltice, fie Balcanii de vest – sau ambele – pentru a ridica tensiunile şi a extinde criza la nivel internaţional”.

„Mă tem că, cu cât războiul durează mai mult în Ucraina, cu atât sunt mai mari şansele de răspândire în Balcanii de Vest. Şi asta pentru că este în interesul Federaţiei Ruse să aibă noi câmpuri de luptă,” a completat Kurti.

„Putin încă consideră că intervenţia NATO în Kosovo este cel mai important eveniment internaţional recent,” a spus Kurti. „El vrea ca statul Kosovo să eşueze pentru a arăta că succesul NATO a fost temporar, la fel ca în Irak şi Afganistan”.

Kosovo, Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru şi -au dublat toate apelurile pentru a se face progrese serioase în ceea ce priveşte cererile blocate de aderare la NATO şi UE.

Kosovo solicită, de asemenea, să adere la Consiliul Europei – din care Rusia s-a retras. Osmani a subliniat: „Tot ceea ce vedem în Ucraina ne aduce în minte amintiri despre preţul mare pe care a trebuit să-l plătim pentru a ne atinge libertatea. Deci putem fi o ţară mică, dar sperăm că avem o voce mare pentru a spune că nu există un preţ prea mare pentru a apăra democraţia.”

Kurti şi Osmani, din partide diferite, dar parteneri în guvern, se confruntă cu un obstacol deosebit, deoarece patru ţări UE nu recunosc încă Kosovo.

Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, la aproape un deceniu după o luptă sângeroasă de eliberare în care forţele aeriene NATO au bombardat Belgradul, în timp ce alianţa era aproape de o confruntare directă cu Rusia.

Serbia, ea însăşi un aspirant la aderarea la UE, face echilibristică între aspiraţiile sale europene şi legăturile culturale şi politice strânse cu Rusia.

La începutul acestei luni, mii de sârbi au fluturat steaguri ruseşti şi imagini cu Putin la o demonstraţie pro-Moscova după invazia Ucrainei.

Osmani a subliniat că „Belgradul este singurul loc din Europa cu proteste pro-Putin,Serbia e singura ţară din Europa care nu s-a aliniat la sancţiunile UE, dimpotrivă – au crescut numărul de zboruri de la Belgrad către Rusia.”

„Neutralitatea este de partea agresorului. Este cel mai indecent lucru pe care îl poţi face. Nu poţi fi neutru între pompier şi pompier,” explică şi Kurti. Serbia cheltuieşte aproape 3% din PIB-ul său pe echipamente şi antrenamente militare – majoritatea provenind din Rusia. „Au 14 avioane de luptă MiG-29, opt dintre ele donaţii din Belarus şi şase din Federaţia Rusă – şi ştiţi, donaţiile din Federaţia Rusă vin cu un preţ”.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că ţara sa este supusă unor presiuni uriaşe legat de criza din Ucraina, dar şi-a exprimat încrederea că va putea rezista acestor presiuni şi se va putea apăra fără ca reputaţia să-i fie afectată, relatează Tanjug.

Comentând, marţi, o remarcă făcută la televiziunea croată RTL în sensul că nu ar mai trebui să i se permită să "stea aşezat pe două scaune, unul la Bruxelles şi unul la Moscova", Vucici a subliniat că Serbia "are un singur scaun - al ei propriu".

"Nici nu mă aşteptam la ceva mai bun de la marii noştri prieteni de la Zagreb", a spus ironic preşedintele sârb.

Acesta a menţionat că a avut intense convorbiri în ultimele zile cu oficiali din mai multe ţări, adăugând: "Atât despre marele respect pentru independenţa şi dreptul altor ţări de a decide singure".

"Vom persevera şi ne vom apăra cât de bine putem pentru că avem o singură ţară, dar nu e uşor", a continuat el, exprimându-şi totuşi convingerea că Serbia are un viitor bun, poate rezista presiunilor şi "îşi poate păstra mândria naţională şi demnitatea, evitând totodată mânia marilor puteri, pentru că de obicei acestea şi-o manifestă asupra ţărilor mai mici".

Circa 4.000 de oameni s-au adunat vinerea trecută în centrul Belgradului, capitala Serbiei, convocaţi de grupuri de extremă dreapta, pentru a-şi exprima sprijinul faţă de trupele ruse care au invadat Ucraina.

"Rusia, Rusia!" şi "Sârbi şi ruşi, fraţi pentru totdeauna", au scandat manifestanţii, care au arborat drapele ruse şi sârbe, dar şi însemne ale extremei drepte.

Unii participanţi purtau pancarte cu litera Z, unul dintre simbolurile forţelor militare ruse în războiul din Ucraina.

Totodată, participanţii l-au acuzat pe preşedintele ţării, Aleksandar Vucic, că "a trădat" Serbia pentru că a susţinut o rezoluţie a ONU împotriva invaziei ruse în Ucraina (deşi nu a fost de acord şi cu impunerea de sancţiuni împotriva Moscovei ), şi au strigat "Serbia, Rusia, nu avem nevoie de UE", în semn de respingere a aspiraţiei ţării balcanice de a adera la Uniunea Europeană.

Principalul organizator al manifestaţiei, care s-a desfăşurat în apropierea unui monument dedicat ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea şi lângă Preşedinţia Serbiei, este grupul "Patrulele populare", cunoscut pentru atitudinea sa critică la adresa migranţilor.

Unul dintre organizatori, Mladen Obradovic, a declarat că "Rusia eliberează întreaga lume de ameninţările NATO" şi că preşedintele rus Vladimir "Putin a demonstrat că este omul de stat cel mai puternic şi cel mai curajos din lume".

Organizatorii şi-au exprimat sprijinul faţă de poporul rus, "în lupta sa dreaptă împotriva adepţilor globalizării şi a coloniştilor".

Serbia face echilibristică între aspiraţiile sale europene şi parteneriatul său cu NATO, pe de o parte, şi alianţa religioasă, etnică şi politică cu Rusia, în vigoare de secole, aminteşte Reuters. Pentru mulţi sârbi obişnuiţi, amintirea bombardamentelor NATO asupra unor ţinte strategice în Serbia, pentru a pune capăt războaielor balcanice din anii 1990 - o acţiune condamnată ferm de Rusia în Consiliul de Securitate al ONU la acea vreme -, este încă mult prea vie.

Kosovo este apărată de trupe NATO din 1999, când s-a încheiat războiul dintre etnicii albanezi şi forţele sârbe, însă acum această ţară cu o populaţie de 1,8 milioane de locuitori vrea să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

Parlamentul din Kosovo a cerut guvernului să ia toate măsurile necesare, în coordonare cu partenerii internaţionali, pentru a înainta cererea de aderare la NATO, Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi alte organizaţii internaţionale", se arată în rezoluţie, susţinută de 94 de voturi din cele 120 de mandate parlamentare. Parlamentarii din rândul minorităţii sârbe au boicotat sesiunea.

Premierul kosovar Albin Kurti a spus că guvernul său va cere intrarea la NATO mai întâi prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace, un program al Alianţei Nord-Atlantice care încurajează cooperarea bilaterală cu ţările non-membre.

Patru ţări membre ale NATO - România, Spania, Grecia şi Slovacia - nu recunosc declaraţia de independenţă a Kosovo, ceea ce va complica încercarea sa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică.

Kosovo este în proces de a-şi crea propria armată, care ar urma să aibă 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti.

Guvernul kosovar a făcut apel la cetăţenii din ţară şi din străinătate să doneze bani pentru întărirea securităţii ţării.

Principalul rol al celor 3.770 de soldaţi ai NATO din ţară este de a menţine pacea în nord, unde aproximativ 50.000 de sârbi locali, susţinuţi de Belgrad, refuză să recunoască autorităţile din Kosovo şi cer separarea de-a lungul liniilor de despărţire etnică, pentru a se uni cu Serbia.

Serbia şi Rusia, aliatul său tradiţional, nu recunosc independenţa Kosovo, iar Belgradul susţine în continuare că provincia separatistă face parte din teritoriul sârb.