Rusia a denunţat joi implicarea din ce în ce mai mare a ţărilor europene în conflictul din Ucraina prin livrările lor de armament către guvernul de la Kiev, dar a subliniat că aceasta nu o va împiedica să-şi ducă la îndeplinire obiectivele campaniei sale militare în ţara vecină, avertizând că ucrainenii vor fi cei care vor avea de suferit dacă Marea Britanie sau alte ţări occidentale vor furniza avioane de luptă Kievului, relatează EFE şi Reuters.

Peskov susține că orice livrare de avioane nu va aduce decât durere ucrainenilor.

În cursul unei vizite la Londra, miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Regatului Unit să trimită avioane de luptă avansate Kievului ca parte a următoarei etape a livrărilor de arme occidentale pentru a ajuta forţele ucrainene.

Londra nu a decis dacă va livra avioane Kievului, dar a făcut un „prim pas”, angajându-se să antreneze piloţi ucraineni pentru a opera avioane de luptă ale NATO, a anunţat premierul britanic Rishi Sunak.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că orice livrare de avioane de luptă avansate la standardele NATO nu va aduce decât durere şi suferinţă ucrainenilor şi a criticat ţările NATO pentru asumarea unui rol mai „direct” în conflict.

„Aceasta nu este nimic altceva decât implicarea tot mai mare a Marii Britanii, a Germaniei şi a Franţei în conflictul dintre Rusia şi Ucraina”, a declarat Peskov jurnaliştilor acreditaţi la preşedinţia rusă.

„Linia de demarcare între implicarea indirectă şi cea directă (a Europei în conflict) dispare treptat”, a avertizat el. „Nu putem decât să ne exprimăm regretul în această privinţă şi să spunem că astfel de acţiuni duc la o escaladare a tensiunilor, la prelungirea conflictului şi va face conflictul din ce în ce mai dureros pentru Ucraina”, a adăugat el.

Chiar şi dacă Occidentul va accepta apelurile lui Zelenski de a livra avioane de luptă, Rusia nu se va lăsa descurajată şi va continua ceea ce ea numeşte „operaţiunea militară specială” în Ucraina până când Moscova îşi va atinge obiectivele, a spus Peskov.

În acelaşi timp, Kremlinul a respins joi concluziile procurorilor internaţionali care investighează doborârea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines, care au dezvăluit cu o zi în urmă că au descoperit „indicii puternice” privind implicarea personală a preşedintelui Vladimir Putin în această catastrofă.

„Indicii puternice”

Procurorii au declarat miercuri la Haga că au găsit „indicii puternice" că Putin ar fi aprobat utilizarea sistemelor de rachete ruseşti BUK, ce au fost folosite pentru a doborî avionul civil deasupra estului Ucrainei în 2014.

Într-o primă reacţie a Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia „nu poate accepta” rezultatele acestei anchete, deoarece nu a luat parte la ea. El a mai spus că anchetatorii nu au prezentat în mod public dovezi concludente.

MH17 a fost doborât de un sistem rusesc de rachete BUK în timp ce zbura deasupra estului Ucrainei, pe ruta Amsterdam- Kuala Lumpur, la 17 iulie 2014. Toţi cei 298 de ocupanţi ai aparatului - pasageri şi membri ai echipajului - între care 196 cetăţeni olandezi, şi-au pierdut viaţa.

În acea perioadă, rebelii separatişti susţinuţi de Rusia se luptau cu forţele ucrainene pentru controlul regiunii Donbas, în estul Ucrainei.

Procurorii au invocat interceptări telefonice pentru a-şi susţine concluziile, dar au spus că dovezile privind implicarea directă a lui Putin - sau a altor oficiali ruşi - nu sunt suficient de concludente pentru a obţine o condamnare penală şi au întrerupt cercetările.

Rusia a negat în mod repetat implicarea statului în doborârea MH17, iar Peskov a respins joi probele care au fost prezentate de anchetatori.