Rusia a testat cu succes o rachetă de croazieră experimentală cu propulsie nucleară, a confirmat joi președintele Vladimir Putin, lăsând totodată să se înțeleagă că Duma de Stat ar putea revoca ratificarea tratatului care interzice testele nucleare, relatează AP.

Într-un discurs ținut la un forum al experților în politică externă, Putin a anunțat că Rusia a finalizat dezvoltarea rachetei de croazieră Burevestnik și a rachetei balistice intercontinentale grele Sarmat și că va lucra pentru a le pune în producție.

„Am efectuat ultimul test de succes al rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik cu rază de acțiune globală”, a spus el fără a da detalii. Prin această declarație Putin anunțat practic primul test reușit al rachetei Burevestnik, pe care a prezentat-o în 2018.

Se știu puține lucruri despre Burevestnik (Skyfall în codificare NATO) despre care mulți experți occidentali s-au arătat sceptici, făcând observația că un motor nuclear ar putea fi foarte puțin fiabil.

Burevestnik, care s-ar traduce ca „vestitorul de furtună”, este o rachetă de croazieră lansată de la sol, care zboară la joasă înălţime și care purta un focos convențional dar și unul nuclear.

Se crede că datorită propulsiei nucleare, racheta poate rămâne în aer mult mai mult timp decât alte tipuri de rachete și zbura pe o distanță mult mai mare.

Putin a dezvăluit pentru prima dată că Rusia lucrează la această rachetă în discursul său din 2018 privind starea națiunii. Atunci a afirmat că aceasta ar avea o rază de acțiune nelimitată, ceea ce i-ar permite să înconjoare globul fără a fi detectată de sistemele de apărare antirachetă, fiind practic de neegalat.

Mulți observatori au rămas sceptici, argumentând că o astfel de armă ar putea fi dificil de manevrat și în plus ar putea reprezenta o amenințare pentru mediu. Statele Unite și Uniunea Sovietică au lucrat la motoare de rachetă cu propulsie nucleară în timpul Războiului Rece, dar în cele din urmă au abandonat proiectele, considerându-le prea periculoase.

Burevestnik ar fi suferit o explozie în august 2019 în timpul unor teste la un poligon al marinei ruse de la Marea Albă, ucigând cinci ingineri nucleari și doi militari și provocând un scurt vârf de radioactivitate care a provocat temeri într-un oraș din apropiere.

Oficialii ruși nu au numit arma cu pricina, dar SUA au spus că este vorba de Burevestnik.

Într-un raport din 2020 al Centrului naţional de informaţii aeriene şi spaţiale al Forţelor aeriene ale SUA se menţionează că, dacă Rusia va reuşi să pună în funcţiune „Burevestnik”, această rachetă va oferi Moscovei o „armă unică cu o capacitate de rază de acţiune intercontinentală”, a relatat Reuters.

Rusia realizat testele în instalații special amenajate în arhipelagul arctic Novaia Zemlia, unde de altfel Uniunea Sovietică a testat ultima dată o armă nucleară.

Putin poate spune dacă este oportun ca Rusia să reia testele nucleare

În discursul său recent de la un forum al experților în politică externă, Putin a remarcat că Statele Unite au semnat, dar nu au ratificat încă Tratatul privind Interzicerea totală a testelor nucleare din 1996, în timp ce Rusia a făcut-o. El a argumentat că Rusia ar putea "reflecta poziția adoptată de SUA".

„Teoretic, am putea revoca ratificarea”, a spus el.

Declarația lui Putin vine pe fondul unor îngrijorări larg răspândite că Rusia ar putea proceda la reluarea testelor nucleare pentru a încerca să descurajeze Occidentul să ofere în continuare sprijin militar Ucrainei.

Putin a declarat că, deși unii experți au vorbit despre necesitatea de a efectua teste nucleare, el nu și-a format deocamdată o opinie pe această temă.

„Nu sunt pregătit să spun încă dacă este necesar să efectuăm teste sau nu”, a spus el.

Doctrina de apărare a Rusiei prevede un răspuns nuclear la un atac atomic sau chiar la un atac cu arme convenționale care „amenință însăși existența statului rus”. Această formulare vagă i-a determinat pe unii experți ruși să îndemne Kremlinul să o limpezească, pentru a obliga Occidentul să ia avertismentele mai în serios.

Printre ei se numără Serghei Karaganov, un expert de top în afaceri externe rusești care consiliază Consiliul de Securitate al lui Putin, care e de părere că Moscova ar trebui să își intensifice amenințările nucleare pentru a „frânge voința Occidentului” sau chiar să lanseze un atac nuclear limitat asupra aliaților europeni ai NATO.

Răspunzând miercuri la întrebarea lui Karaganov despre posibile schimbări în doctrina nucleară rusă, Putin a răspuns că nu vede niciun motiv pentru asta.

„Nu există nicio situație în care ceva ar amenința statalitatea rusă și existența statului rus. Cred că nicio persoană cu mintea întreagă și memoria limpede nu ar putea avea ideea de a folosi arme nucleare împotriva Rusiei", a spus el.

Duma de Stat va examina revocarea ratificării Tratatului de interzicere a testelor nucleare

Rusia a lăsat să se înţeleagă vineri că se îndreaptă rapid spre revocarea ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty - CTBT), după ce preşedintele Vladimir Putin vorbise cu o zi în urmă despre posibilitatea reluării testelor nucleare, potrivit Reuters, preluat de Agerpres.

„Aceasta este o întrebare pentru deputaţii Dumei. Teoretic, această ratificare poate fi retrasă. Dacă o vom face, va fi mai mult decât suficient”, a spus preşedintele rus, citat de EFE.

La doar câteva ore după declaraţia lui Putin , preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară), Viaceslav Volodin, a afirmat că şefii grupurilor parlamentare ar putea examina rapid necesitatea revocării tratatului de către Rusia.

"Situaţia în lume s-a schimbat", a spus Volodin, potrivit căruia "Washingtonul şi Bruxellesul au declanşat un război împotriva ţării noastre".

"La următoarea şedinţă a Consiliului Dumei de Stat vom discuta cu siguranţă problema revocării ratificării CTBT", a declarat şeful camerei inferioare a parlamentului rus.

Afirmaţia lui Putin, urmată de cea a lui Volodin sugerează că Rusia aproape sigur va revoca ratificarea tratatului, care interzice testele nucleare "de către toţi, oriunde", notează Reuters.

O reluare a testelor nucleare de către Rusia, SUA sau ambele ar fi profund destabilizatoare într-un moment în care tensiunile dintre cele două ţări sunt mai mari ca oricând de la criza rachetelor cubaneze din 1962.

Rusia, care a moştenit arsenalul nuclear al Uniunii Sovietice, deţine cel mai mare stoc de focoase nucleare pe plan mondial.

În cele cinci decenii între 1945 şi Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare din 1996 au fost efectuate peste 2.000 de teste nucleare, dintre care 1.032 de către SUA şi 715 de către Uniunea Sovietică, potrivit Naţiunilor Unite.

Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990, în timp ce SUA - în 1992.

De la semnarea CTBT, au avut loc 10 teste nucleare. India a efectuat două în 1998, Pakistanul, de asemenea, două în 1998, iar Coreea de Nord a efectuat teste în 2006, 2009, 2013, 2016 (de două ori) şi 2017, potrivit ONU.