Rubla a atins un nou minim istoric după anunţarea noilor sancţiuni de către UE şi SUA. Acţiunile Rosneft şi Gazprom cresc
Rubla a scăzut cu 0,6%, faţă de dolar, până la 37,726 de unităţi, consemnând un declin de 2% la nivelul săptămânii, potrivit Bloomberg. De asemenea, rubla a coborât cu 0,4% faţă de euro, până la 48,672 unităţi pentru un euro.
Concomitent, preşedintele american Barack Obama a declarat că Statele Unite „vor înăspri şi înmulţi“ măsurile împotriva Moscovei, în domenii ca finanţele, energia şi apărarea. Potrivit Reuters, va fi inclusă pe lista de sancţiuni şi banca rusă de stat Sberbank, cea mai mare a ţării.
În replică, Dimitri Peskov - purtătorul de cuvânt a preşedintelui rus Vladimir Putin - a afirmat că Rusia ar putea interzice importurile de haine şi maşini la mâna a doua din Uniunea Europeană.
Preţul petrolului Brent a înregistrat o creştere de 0,4%, ajungând la 98,42 de dolari pe baril. Miercuri, preţul barilului de petrol Brent a coborât la cel mai scăzut nivel din aprilie anul trecut.
Bursa de la Moscova e pe verde
Indicele Micex al bursei din Moscova a avansat cu 0,5%, reducând declinul de la nivelul săptămânii la 1,2%. Acţiunile celui mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, au crescut cu 1%. De asemenea, titlurile Gazprom, cea mai mare companie de gaze din lume, au urcat cu 0,5%. Acţiunile companiilor energetice cresc deoarece o rublă slăbită ajută companiile energetice care exportă.
Giganţii petrolieri ruşi, pedepsiţi de UE
Rosneft care produce 40% din producţia de ţiţei a Rusiei, realizând singură o producţie mai mare decât Irak sau Iran, state membre ale OPEC. Aceasta se afla deja pe lista de sancţiuni a SUA, ceea ce i-a blocat, practic, accesul la împrumuturi de la băncile americane sau pe bursele americane. De altfel, conducătorul Rosneft, Igor Sechin, a cerut un ajutor de 41 de miliarde de dolari din partea statului.
Rosneft a raportat pe 2013 un câştig net de 15,6 miliarde de dolari la venituri de 146 de miliarde de dolari.
Gazprom Neft este un gigant rus de stat din domeniul ţiţeiului. Compania provine din Sibneft, fosta societate petrolieră a oligarhului Roman Abramovici. Aceasta a fost cumpărată de către Gazprom în anul 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari. O cotă de 20% din companie era deţinută de către Yukos, un gigant petrolier care a fost deţinut de către Mihail Hodorkovski, dar care a fost demantelat de către autorităţile ruse. Pachetul de 20% din acţiunile Sibneft a fost preluate de către grupul italian Eni la o licitaţie internaţională, fiind revânduţi în 2009 către Gazprom pentru 4,2 miliarde de dolari.
Gazprom Neft este prezentă în România, prin compania sârbă NIS Petrol, la care a preluat pachetul majoritar în anul 2008. Autorităţile sârbe au anunţat recent că investighează privatizarea NIS. Gazprom Neft a avut anul trecut un profit net de 5 miliarde de dolari, la venituri de 42,4 miliarde de dolari.
Statul deţine 96% din acţiunile companiei.
