Roverul Curiosity al NASA a ajuns în regiunea sărată a planetei Marte, ceea ce ar putea oferi indicii asupra motivului pentru care clima marţiană a evoluat de la cea similară celei de pe Pământ la deşert de-a lungul a miliarde de ani, relatează UPI.

Roverul Curiosity a ajuns în regiunea sărată a planetei Marte. Foto: Arhivă

Oamenii de ştiinţă de la agenţia spaţială americană NASA au anunţat miercuri că roverul a sosit recent în regiunea sărată a Muntelui Sharp, după o călătorie dificilă care a durat o lună. Această zonă reprezintă un punct de referinţă pentru oamenii de ştiinţă dornici să analizeze eşantioane de minerale prelevate din "unitatea purtătoare de sulfaţi" pentru semne de apă din trecut de pe „Planeta roşie".

Cercetătorii cred că râurile şi iazurile de pe Marte au lăsat în urmă zăcăminte minerale pe măsură ce planeta a secat, cu miliarde de ani în urmă. Alte indicii ale prezenţei apei în trecut includ „noduli" cu aspect de floricele de porumb şi minerale sărate, precum sulfat de magneziu, sulfat de calciu şi clorură de sodiu.

„Observăm dovezi ale schimbărilor dramatice ale climei marţiene antice", a declarat în august Ashwin Vasavada, om de ştiinţă în cadrul proiectului Curiosity de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din Pasadena, California, scrie Agerpres .

„Întrebarea acum este dacă acele condiţii locuibile pe care Curiosity le-a descoperit până acum au persistat de-a lungul acestor schimbări. Au dispărut şi nu au revenit niciodată, sau au apărut şi au dispărut de-a lungul a milioane de ani?", a adăugat cercetătorul.

Depozitele de minerale au fost observate pentru prima dată de sonda orbitală Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) a NASA cu ani înainte de asolizarea pe Marte a roverului Curiosity, în 2012. De atunci, Curiosity a parcurs aproape 18 mile (29 de kilometri) şi a analizat 41 de mostre de rocă şi sol.

Roverul a petrecut mare parte din august înaintând într-un canion şi urcând pe suprafeţe abrupte pentru a ajunge la Muntele Sharp.

Oamenii de ştiinţă s-au temut că rocile ascuţite şi nisipul ar putea deteriora roverul, însă echipa a fost răsplătită cu noi imagini cu peisajul marţian, surprinse de rover cu ajutorul Mast Camera (Mastcam). „Am primi imagini noi în fiecare dimineaţă şi am rămas pur şi simplu uimiţi", a declarat Elena Amador-French, coordonatoarea operaţiunilor ştiinţifice al Curiosity la Jet Propulsion Laboratory.

„Crestele de nisip erau superbe. Se pot vedea urmele perfecte ale roverului de pe ele. Iar stâncile erau frumoase - ne-am apropiat foarte mult de pereţi", a spus ea.

De la sosirea lui Curiosity în regiunea sărată, oamenii de ştiinţă au extras cea de-a 36-a probă de foraj din cadrul misiunii dintr-o rocă supranumită „Canaima" pentru analize viitoare.