Românul cu minte strălucită care predă la doar 28 de ani la Oxford: „Informatica și Filosofia nu sunt materii disjuncte”

Românul cu minte strălucită care predă la doar 28 de ani la Oxford: „Informatica și Filosofia nu sunt materii disjuncte”

Licențiat în Informatică și Filosofie în 2019 la Oxford, Theodor Nenu, un tânăr originar din Pitești, predă din această toamnă filosofia chiar la prestigioasa universitate britanică.

Theodor Nenu, un tânăr eminent FOTO arhiva personală

Theodor Nenu, un tânăr eminent FOTO arhiva personală

Theodor Nenu (28 de ani) a aplicat pentru postul de profesor, a trecut de o selecție intensă și va preda timp de doi ani. Absolvent al Colegiului Național „Zinca Golescu“ din Pitești, Theodor este și în curs de finalizare a unui doctorat la Universitatea Bristol, iar în acest an a fost bursier la Harvard, în Statele Unite ale Americii. În anul doi de studenție, Theodor a fost vicepreședintele Societății de Români din Oxford, ajutând la organizarea multor evenimente sociale reușite.

Ambele pasiuni ale lui Theodor pentru Informatică și Filosofie izvorăsc dintr-o a treia pasiune, Matematica, pentru care a avut o fascinație încă din clasele primare.

„Interesul meu pentru Informatică se rezumă predominant la Informatica Teoretică, ce poate fi privită drept o ramură a Matematicii. Analog, pasiunea mea pentru Filosofie se rezumă la Filosofia Analitică, unde metodele matematice sunt utilizate frecvent. Din păcate, lumea tinde să vadă Informatica și Filosofia drept materii care nu se suprapun, însă această concepție nu reflectă deloc realitatea. Cercetarea curentă desfășurată în domenii precum Inteligența Artificială, Logica, Etica Informației, Semantica Limbajelor Naturale etc. este una puternic interdisciplinară. Așadar, Informatica și Filosofia nu sunt materii disjuncte. Din contră“, explică Theodor pentru „Weekend Adevărul“.

Scrisoarea adusă de poștă, nu de bufniță

Tânărul eminent a explicat și cum a ajuns să studieze la prestigioasa universitate Oxford. Spre finalul liceului, și-a dat seama că vrea să studieze în străinătate. Nu știa exact pe ce disciplină vrea să se axeze în anii universitari, însă a aflat rapid că în Marea Britanie este relativ comun să urmezi programe de studiu ce combină două discipline diferite (joint degrees). Asta l-a convins să aplice la câteva universități britanice, printre care și la Oxford.

„La scurt timp, a trebuit să susțin un examen de aptitudine matematică intitulat MAT (Mathematics Admissions Test). Pe baza rezultatului la acest examen, unii candidați au fost chemați fizic în Oxford pentru o rundă de interviuri în persoană. În decembrie 2014, am zburat acolo pentru a susține patru interviuri (trei de Informatică și unul de Filosofie). La câteva săptămâni distanță, am primit o scrisoare la poștă care mi-a oferit vestea bună că am fost admis, iar în octombrie 2015 am pornit la drum. Anii de studenție au fost cei mai frumoși ani din viața mea. Am fost continuu înconjurat de oameni pasionați, de profesori extraordinari, de oportunități nenumărate și de prieteni de neînlocuit“, povestește piteșteanul.

Un profesor, 60 de minute, 2.000 de cuvinte

Oxford și Cambridge se disting de restul universităților britanice prin așa-numitul „Tutorial System“. „În fiecare săptămână din studenție trebuia să scriu, pentru fiecare materie studiată, un eseu de circa 2.000 de cuvinte. În aceeași săptămână, trebuia să mă întâlnesc cu un expert pentru a dezbate conținutul eseului meu – doar noi doi, în majoritatea cazurilor. Este o modalitate de învățare destul de intimidantă, întrucât nimeni nu vrea să se facă de râs în fața unui cercetător care, timp de 60 de minute, nu face nimic altceva decât să îți testeze cunoașterea. Inevitabil, orice goluri epistemice ies la suprafață imediat în acest format de învățare. Deși a fost intens, sunt profund recunoscător pentru această atenție personalizată de care am beneficiat, și pentru profesorii pe care am avut onoarea să îi cunosc astfel. A fost o experiență provocatoare, dar frumoasă“, povestește tânărul.

Cifrele și filosofia de la catedră

Theodor Nenu a explicat pentru „Weekend Adevărul“ și cum a primit oferta de a preda la Oxford și cum sunt interacțiunile cu studenții. Ca în orice alt domeniu, există diverse platforme unde poți monitoriza ce oportunități de angajare au mai apărut. În luna septembrie a fost urcat un anunț pentru un job de doi ani în Informatică și Filosofie, care i-a atras atenția lui Theodor. A aplicat, a trecut prin procesul de selecție și a fost candidatul selectat.

Universitatea Oxford este împărțită în aproape 40 de colegii autonome. Fiecare student sau angajat aparține de unul dintre aceste colegii. În prezent, Theodor Nenu lucrează pentru Colegiul Hertford.

„Momentan, slujba mea are două componente. Prima constă în contribuirea la dezvoltarea de softuri menite să ajute elevii din mediul preuniversitar să înțeleagă Informatica prin intermediul unor programe simple (unele dintre ele având o ușoară tentă filosofică). Un exemplu de un astfel de soft este The Turtle System, creat de profesorul Peter Millican. De asemenea, sunt lector al aceluiași colegiu. Cu alte cuvinte, acum sunt în postura tutorelui pe care l-am descris mai devreme. Mă întâlnesc săptămânal cu diverse grupe de 1-2 studenți, le testez cunoașterea și înțelegerea temei eseului pe care ei l-au scris în acea săptămână. În prezent, mă ocup cu predatul Filosofiei Matematicii și al Filosofiei Moderne Timpurii“, precizează Theodor.

Visul său, o carieră academică în filosofie

Theodor mărturisește că și-ar dori să urmeze o carieră academică în Filosofie: „Acesta este visul meu, dar nu depinde exclusiv de mine. Competiția este acerbă. Sunt sute de aplicanți care concurează pentru o slujbă academică permanentă în domeniul Filosofiei, iar toți au portofolii impresionante. Statisticile nu sunt deloc prietenoase, din păcate. Am făcut pace cu ideea că s-ar putea să fiu nevoit să lucrez în alt sector de activitate cândva, chiar dacă nu e tocmai ceea ce îmi doresc. Tot ce pot confirma este că, în următorii doi ani, mă voi strădui cât pot. Acesta e singurul lucru care îmi e în control, așa că aleg să mă concentrez pe a face o treabă bună în prezent, fără să mă pierd în visuri“.

Doctoratul pe care îl urmează la Bristol este centrat pe paradoxurile semantice , față de care Theodor are o propensiune din primul an de studenție: „Motivația pentru a studia paradoxurile semantice este întreținută de încercarea mea de a ajunge la o teorie satisfăcătoare a limbajului natural“.

Despre tainele limbajului, cu Noam Chomsky

Anul trecut, Theodor a obținut o bursă oferită de Universitatea Harvard pentru a petrece perioada februarie 2023 - august 2023 în departamentul lor de Filosofie. O bună parte din teza sa a fost scrisă acolo.

În lunile petrecute în SUA, Theodor s-a întâlnit periodic cu diverși profesori pentru a discuta subiecte ce țin de Semantică. Unul dintre aceștia a fost lingvistul Ray Jackendoff, care a studiat sub îndrumarea lui Noam Chomsky acum mulți ani.

Am ajuns să discutăm intens despre viziunile lui Chomsky asupra limbajului, însă Jackendoff a sugerat că Chomsky însuși ar fi mai bine calificat să răspundă la unele dintre întrebările mele. Așa că am luat legătura cu el, explicându-i situația, și mi-a spus că este dispus să purtăm o conversație înregistrată“, rememorează Theodor.

În opinia tânărului cu o minte strălucită, în mod clar, progresul din domeniul Inteligenței Artificiale va impacta semnificativ societatea.

„Maniera în care o va face depinde însă de mult prea mulți factori pentru ca cineva să fie capabil să facă astăzi o predicție justificată. Eu văd un viitor, nu foarte îndepărtat, în care progresul din sfera Inteligenței Artificiale va veni la pachet cu câteva răspunsuri pentru întrebările deschise din științele cognitive“, mai spune Theodor Nenu.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Ce a scris Qeqa Krelani, cea mai cunoscută jurnalistă sportivă din Kosovo, despre evenimentele de la București

2 Judecați voi diferența dintre România și Kosovo...

3 O poveste stranie, dar stranie rău de tot...

4 Rămășițele unui OZN în formă octogonală, doborât de un avion de luptă american F-16, au fost recuperate din Lacul Huron

5 Navă rusească prinsă în Marea Irlandei „șurubărind” într-o zonă cu conducte de energie și cabluri submarine de internet