Un bărbat din Cluj a obținut daune de la o televiziune care l-a indicat greșit ca fiind un criminal. El și soția au de primit 10.000 euro de la Antena Group, care a preluat o știre ilustrată greșit din presa italiană, despre o crimă comisă în Italia într-o familie de români.

Militarul a fost confundat cu un român care și-a ucis soția în Italia FOTO Youtube (captură)

În procesul de la Tribunalul Cluj, bărbatul, militar în cadrul unității militare din Câmpia Turzii, a arătat că în seara zilei de 24 septembrie 2022, care era o zi de sâmbătă, a observat faptul că are mai multe apeluri nepreluate de la mai mulţi colegi şi a primit chiar şi mesaje vocale şi scrise în care era întrebat ce s-a întâmplat cu el, unde se află în acel moment şi alte asemenea întrebări care, la acel moment nu aveau nicio logică.

A aflat cu stupoare că și-a ucis soția

Contactându-și colegii, aceștia i-au spus că în cadrul unității militare se vorbește că militarul și-a ucis soția și că această informaţie ar fi fost publicată de către postul de televiziune Antena 1 în cadrul jurnalului de ştiri.

Militarul a mai arătat că a fost contactat și de sora sa, care „i-a relatat faptul că a văzut o ştire în care se susţinea că acesta şi-ar fi ucis soţia, în timp ce copilul lor minor se afla în casă, fiind publicată şi fotografia în care apare imaginea reclamanţilor şi a fiicei lor”.

După două zile de tensiune, bărbatul a reușit să elucideze misterul. O știre difuzată de Antena 1, despre „sfârşitul cumplit al unei românce din Italia ”, îl indica pe militarul român ca autor al crimei.

„La două zile distanţă de la aflarea acestor veşti, reclamanţii au primit de la mai multe persoane, printre care şi de la martorele propuse, capturi de ecran şi o înregistrare care conţinea o ştire difuzată în cadrul programului Observator, ora 19 din data de 24.09.2022 şi în care era expusă imaginea celor doi reclamanţi, împreună cu cea a fiicei lor (imaginea minorei fiind, din fericire, blurată), în contextul prezentării unei crime care a avut loc în Italia”, s-a arătat în cererea de chemare în judecată prin care militarul a cerut daune morale de 70.000 de euro, iar soția sa - daune morale de 50.000 de euro.

Apărarea Antena 1

Antena 1 s-a apărat în proces arătând că în speță a fost vorba de „o regretabilă eroare”, reclamanții înșiși admițând că asocierea lor cu crima din Italia s-a produs dintr-o eroare.

Postul de televiziune s-a mai apărat arătând că jurnaliștii Antena 1 au preluat știrea din presa italiană, jurnaliștii italieni fiind deci sursa erorii.

„Asocierea imaginii reclamanţilor cu autorul si cu victima omorului nu a fost una intenţionată și nici măcar rezultatul unei neglijențe grave. Imaginea a fost preluată de la o sursă credibilă, respectiv de la jurnaliştii locali care au analizat faptele la faţa locului. Prin urmare, asocierea imaginii reclamanţilor cu alte persoane a fost în mod evident rodul unei erori, care s-a produs în ciuda diligențelor profesionale de a obţine și difuza o informaţie corectă”, s-a mai apărat postul de televiziune.

Antena 1 a mai arătat în proces că „activitatea de presă, în special în zilele noastre, este uneori în mod inevitabil supusă erorii”. „Dacă astfel de erori ar fi sancţionate în condiţiile în care ele nu sunt foarte grave și sunt rezultatul activităţii de informare a publicului și nicidecum de al intenţiei de vătămare - atunci presa ar fi descurajată sa acţioneze într-o manieră eficientă, care sa deservească interesul general”, s-a mai apărat postul TV.

Televiziunea a mai subliniat că „în ciuda difuzării eronate a fotografiei reclamanţilor, confuzia pentru public cu privire la persoanele acestora nu era posibilă”.

„Totodată, în măsura foarte improbabilă în care confuzia s-a produs, ea a fost imediat eliminată, prin aflarea de către toate cunoştinţele reclamanţilor despre adevărata situaţie de fapt”, a mai fost apărarea televiziunii.

Decizia instanței

Tribunalul Cluj a admis, însă, în parte cererea reclamanților obligând Antena Group să le achite celor doi soți 6.000 de euro (pentru el), respectiv 4.000 de euro (pentru ea).

„Libertatea de exprimare exercitată cu bună-credinţă presupune ca autorul afirmaţiilor să cunoască veridicitatea acestora, fiind obligat să depună suficiente eforturi pentru a verifica acest caracter al lor, ceea ce nu se verifică în speţa de faţă, în condiţiile în care pârâta s-a limitat la a prelua o ştire difuzată iniţial de o televiziune italiană, asociind însă imaginea reclamanţilor cu conţinutul acesteia”, se arată în hotărârea Tribunalului Cluj, care nu este definitivă.

Tribunalul a mai reținut că „reclamanţii au suferit un evident prejudiciu moral, prejudiciu constând în lezarea onoarei, deteriorarea aparent iremediabilă a bunei lor reputaţii, atât în societate şi în profesie, cât şi în mediul familial şi în cercul de prieteni sau cunoscuţi”.

„Nu este de ignorat, din punct de vedere al prejudiciului moral cauzat reclamanţilor, nici disconfortul psihic suferit de aceştia, concretizat în tulburarea liniştii lor sufleteşti şi mentale, a păcii interioare, în temerea reclamanţilor că modul în care va fi percepută imaginea lor de către toţi cei apropiaţi, precum şi de către opinia publică, va fi unul alterat şi deteriorat, greu de remediat. Apoi, este de avut în vedere împrejurarea că imaginea reclamanţilor în societate, în familie, în mediul profesional, este compromisă în mod grav, poate chiar ireversibil”, se mai arată în decizia instanței.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.