Lipsa unei educații referitoare la importanța aprecierii țării și a unor eroi din zona militară sunt două dintre explicațiile referitoare la atitudinea rezervată a românilor puși față-n față cu dilema apărării statului, arată specialiștii pentru „Adevărul”

O bună parte din români consideră că e treaba soldaților să apere țara în caz de război FOTO Shutter

„Barometrul de securitate a României”, realizat de LARICS și Academia Română în parteneriat cu Ambasada SUA, a fost prezentat luni, fiind aduse în atenția publică inclusiv date despre intenția românilor în cazul unui conflict armat care ne-ar afecta și pe noi. Mai precis, în cazul în care Româna ar fi atacată armat.

Întrebați ce ar face în cazul în care „țara noastră ar fi atacată”, doar 36,3% ar participa „cum pot, la apărarea țării”. O proporție de 33,2% din respondenți ar căuta soluția de mijloc, adică ar aștepta să vadă „cum decurg lucrurile”. 29,1% dintre cei chestionați au ales următorul răspuns: „Aș încerca să plec din țară sau să mă ascund cu familia într-un loc sigur”. Opțiunea „nu știu/nu răspund” a fost aleasă de 1,5% dintre respondenți. Sociologul Darie Cristea (prodecan al Facultății de Sociologie din cadrul Universității din București) a precizat că datele referitoare la această întrebare sunt asemănătoare cu cele din alte studii de specialitate.

Analiza pe regiuni a arătat că procentul cel mai mare din rândul celor care ar participa la apărarea țării, de 39,4%, provine din rândul persoanelor din regiunile Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, iar procentul cel mai mic – în București și Ilfov, adică 32,8% dintre respondenți.

În ceea ce privește categoria celor care ar aștepta să vadă cum evoluează situația, cel mai mare procent a fost înregistrat în Moldova (37,8%), urmată de Dobrogea, Muntenia și Oltenia, cu 34,6%. Nu în ultimul rând, românii care ar fi cei mai predispuși la plecarea din țară sau să se ascundă sunt cei din Bucureşti/Ilfov, 39,3%.

O proporție de 32,2% dintre cei care au optat pentru a pleca în caz de război au motivat decizia prin faptul că „e normal să meargă la război militarii, nu oamenii obișnuiți”, în timp ce a doua variantă de răspuns, aleasă de 23,6% dintre chestionați, a fost cea că obligațiile sunt în primul rând față de familie, nu față de țară.

Un alt argument, indicat de 22,6% dintre cei întrebați, a fost că nu merg „la război ca să apăr averile corupților și ale șmecherilor care fug din țară”, în timp ce 18,1% au fost de părere că românii nu au ce apăra, pentru că țara e „în mâinile străinilor oricum”. „Spectrul de motivații era de așteptat”, a subliniat sociologul Darie Cristea.

Explicațiile specialiștilor

„Adevărul” a discutat cu doi sociologi în încercarea de a explica datele din barometru. „Este o societate care nu mai face armată. Nu se cultivă nici eroii naționali. Este un produs al evoluției societății în 30 de ani. Astea nu apar de la sine. Adeziunea față de valorile naționale nu apare de la sine, este cultivată. Dar această problemă nu este numai în România, este dezastru în estul Europei”, a precizat sociologul Alfred Bulai. De altfel, acesta a și arătat spre cazul Ucrainei. „De ce credeți că Zelenski le-a interzis bărbaților să fugă? Pentru că făcuseră studii înainte care arătau că toată populația ar pleca. Nu e numai în spațiul nostru, dar cu siguranță avem o problemă uriașă pentru că modelul cultural în zona aceasta nu a fost întărit. Nu există un model al eroului care își apără țară, teritoriul, familia”, a completat Bulai, care a subliniat că insuflarea ideii că apărarea țării e doar treaba armatei a dus spre aceste rezultate.

Societatea a sugerat că apărarea, respectul, valorile și principiile sunt treaba unor funcționari, nu ale cetățenilor - Alfred Bulai, sociolog

În schimb, sociologul Mircea Kivu consideră că procentele variate de la răspunsuri se mulează și pe o dorință a românilor de a pleca din țară, nu doar în condiții de război. „Există oricum o dorință a multor români de a pleca din țară, și atunci e greu de spus dacă ei formulează răspunsul neapărat legat de război. În general, oamenii, când răspund la o întrebare, nu se referă la întreg conținutul enunțului, ei se gândesc la ideea principală, cea a plecării din țară”, a explicat Mircea Kivu, fiind de părere că trebuie văzute datele în profunzime, pe categorii de vârstă, pentru că sunt respondenți care oricum nu se mai încadrează la categoria celor care ar putea apăra țara din rațiuni legate de vârstă sau stare de sănătate.

Metodologie

Sondaj reprezentativ la nivel național, realizat prin interviuri telefonice (CATI), în perioada 29 septembrie - 10 octombrie 2022. Eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Volum eșantion: 1.001 persoane.