Românii reprezintă al 2-lea grup etnic din Austria, după germani
De foarte mulți ani România îndeplinește condițiile de aderare la spațiul Schengen, dar încă nu este pe deplin integrată în acest mecanism european. Iar acest lucru are drept cauză un stat de pe bătrânul continent care s-a opus constant la demersul guvernului de la București, punându-i bariera: Austria. Dar acum, Austria a aflat după ultimele date publicate la Viena, că românii reprezintă al 2-lea grup etnic din țară, după germani.
Raportul de integrare al guvernului austriac, publicat săptămâna trecută, arată că 27,2% dintre rezidenți sunt de origine imigrantă, inclusiv imigranții din prima generație și cei născuți în Austria din părinți născuți în străinătate, potrivit Magyar Nemzet .
România a fost acceptată în spațiul Schengen de la 31 martie 2024 în privința frontierelor aeriene și maritime, dar încă nu i se permite acest drept la granițele terestre.
În raportul întocmit de autoritățile austriece, germanii (232.700), românii (153.400) și turcii (124.100) se află în fruntea principalelor grupuri de populație de imigranți. Același raport arată că 112.300 de persoane au solicitat azil doar în 2022, cauzate de o creștere a migranților afgani și sirieni, potrivit The European Conservative.
„Austria crește doar din cauza imigrației”, a declarat Tobias Thomas, directorul general al biroului de statistică austriac, la publicarea raportului.
Ministrul integrării de centru-dreapta Susanne Raab de la Partidul Popular Austriac (OVP) s-a grăbit să folosească rezultatele ca dovadă că este nevoie de mai multă imigrație, chiar dacă se așteaptă ca populația austriacă să depășească 10 milioane până la jumătatea secolului, în ciuda unei rate a natalității în scădere (1,48 copii per femeie).
În timp ce nevoile pieței muncii sunt prezentate ca argument pentru mai multă imigrație, raportul arată că ratele de ocupare a forței de muncă în rândul unor comunități de imigranți sunt semnificativ mai scăzute comparativ cu media națională de 74,1%.
Doar 44% dintre bărbații sirieni și afgani sunt activi pe piața muncii, o cifră care scade la 26,3% pentru femeile din aceleași medii. Raportul mai arată că o mare parte dintre solicitanții de azil sunt analfabeți, 23% nu știu să citească sau să scrie în limba lor maternă.
Ziarul austriac Exxpress relatează că, conform statisticilor făcute de guvern, 45% din toți suspecții de infracțiuni erau cetățeni străini; 28% dintre ei străini cu domiciliul în Austria. Totuși, ministrul integrării Raab a subliniat prompt că „frâna austriacă de azil funcționează”. „Pauza de azil” se referă la reformele recente care pot avea un efect ușor de amortizare în efortul de a nu suprasolicita sistemul de azil.
Austria a înregistrat o scădere cu 41% a cererilor de azil anul trecut, ceea ce face din această țară un stat european neobișnuit. Acesta este un progres, având în vedere că Austria a fost anterior unul dintre principalii destinatari ai solicitanților de azil în timpul crizei migrației europene de după 2014.
Fluxul de migranți din nordul Balcanilor din ultimele luni i-a văzut pe oficialii austrieci încercând să limiteze reunificarea familiilor și, în ciuda opoziției puternice din partea politicienilor verzi, introducând teste ADN pentru a se asigura că relațiile de familie pretinse sunt reale.
La nivel european, cancelarul austriac Karl Nehammer (OVP) încearcă să inițieze o versiune a „planului Rwanda” în stilul Marii Britanii, caracterizată prin detenție și procesare offshore a solicitanților de azil.
