Românii nu beau mai mult decât alții, dar o fac cu patimă. Ultimele statistici
România rămâne fruntașă la consumul de alcool intens clasându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Danemarca, cu o proporție de 35% de consumatori, arată ultimele statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Românii consumă alcool intens / Foto: Arhivă / Pixabay
Băutul intens e definit drept ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză. „Ultimele statistici sunt extrem de îngrijorătoare și alarmante. Chiar dacă la modul general, la consumul de alcool, nu suntem în topul clasamentului, noi avem rate foarte ridicate de abuz de alcool, de episoade de băut intens. Cu alte cuvinte, românii, când consumă alcool, consumă în mod excesiv. Riscurile acestor episoade de consum excesiv de alcool au efecte asupra sănătății și integrității fizice. Pe termen lung, ei riscă să devină dependenți“, a declarat psihologul Mihai Copăceanu.
Potrivit statisticilor, unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în anul 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună. Cel mai mult alcool consumat intens de adulți este înregistrat în Danemarca (38%), România (35%), Luxemburg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%). Când vine vorba de adolescenți , datele arată că, în Europa, persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie.
Aproape jumătate dintre tineri beau de supărare
„43,6% dintre adolescenții români consumă între trei și nouă unități de alcool. Un procentaj mic, dar îngrijorător de 5% au consumat zece sau peste zece unități. O cantitate extrem de mare pentru această vârstă. Adică sunt unii tineri care abuzează de alcool, care consumă până la alterarea gravă a funcțiilor psihice, până la nivelul de inconștiență“, spune psihologul.
Expertul a identificat mai multe motive care stau la baza consumului tinerilor: „Dacă ne referim la tinerii pe care eu i-am chestionat, am grupat răspunsurile lor în câteva categorii: cei mai mulți mi-au zis că anturajul este de vină – sunt influențați de cineva mai mare ca să fie în rând cu ceilalți, să pară interesanți, să pară cool, să iasă din copilărie. Deci, trecerea de la copilărie la adolescență este marcată de consumul de substanțe. A doua categorie de motive invocate de tineri se referă la probleme emoționale (48,2%), și anume din cauza suferinței, a supărării, a despărțirii de o persoană dragă, automutilării, depresiei, când suferă, să uite de probleme, să nu mai fie stresați. De precizat că aceste răspunsuri au fost regăsite cu preponderență în grupul de vârstă 16-17 ani. Cea de-a treia categorie cuprinde răspunsuri referitoare la starea de bine, de a te distra, de a te relaxa, să te simți bine, euforie, te face să simți o senzație pe care nu ai mai simțit-o, de distracție, o stare anume, relaxare, senzația de libertate, iar cea de-a patra categorie includea curiozitatea, ceva nou, experimentarea, să descopere“, a precizat acesta.
Ce se poate face
Mihai Copăceanu subliniază că este nevoie de educație, având în vedere statisticile îngrijorătoare ale OMS. „Există o serie de prejudecăți în jurul alcoolului care duc la inițierea la vârste foarte mici a consumului de alcool, care îl mențin și care duc la escaladarea situației. Tinerii, în special, trebuie să știe despre riscurile abuzului de alcool în adolescență și să primească informații bazate pe știință, nu pe prejudecăți sau convingeri sociale false. Unii tineri care vor abuza astăzi de alcool vor deveni adulți care vor dezvolta tulburări ale consumului de alcool“, a declarat psihologul. Când vine vorba de adulți, aceștia pot apela la ajutor specializat. În cazul în care nu doresc să facă asta, familia, prietenii, colegii de muncă ar trebui să le fie alături și chiar să îi îndrume către un specialist, pentru a nu se ajunge la dependență sau pentru ca aceasta să fie tratată.
În prezent, în România se dorește prevenirea consumului produselor din tutun sau al băuturilor alcoolice în rândul minorilor printr-un proiect de lege depus la Senat, care vizează ca în magazinele sau localurile ce comercializează astfel de articole vânzătorii să poată cere actele de identitate ale clienților.
Sursa: adevarul.ro
