Românii din Italia, venituri anuale de peste 6,5 miliarde de euro. În 2018 au trimis în țară 730 de milioane de euro
Aproximativ 9% din PIB-ul Italiei provine din munca străinilor stabiliţi în Peninsulă - dintre care 23 % sunt români, arată datele “Raportului anual cu privire la economia imigraţiei”, unul din cele mai importante studii statistico – economice care măsoară, an de an, impactul fiscal pe care îl au străinii stabiliţi în Peninsulă. HotNews.ro prezintă în avanpremieră câteva din datele cu privire la români, cuprinse în Raportul statistic şi comentariul unuia din cercetătorii care au participat la realizarea volumului.
Datele confirmă că, printre străini, românii aduc cea mai valoroasă contribuţie la sistemul economic italian. 600.000 de români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani lucrează şi plătesc, an de an, taxe şi impozite în Italia. La mare distanţă urmează străinii care provin din Albania (170.000 de contribuabili) şi China (152.000 de contribuabili). Astfel, luând în calcul declaraţiile de venit depuse în 2018, studiul citat estimează că, în 2017, românii au înregistrat venituri de 6,51 miliarde de euro.
Venitul mediu anual al românilor, potrivit declaraţiilor fiscale, este de circa 11.000 de euro (10.961 euro), mai puţin decât cel al albanezilor (aproape 14.000 euro anual) şi al marocanilor (12.200 euro) şi inferior mediei străinilor, de circa 13.600 euro. De remarcat însă este şi faptul că mulţi români lucrează la negru sau au mai multe ore lucrate efectiv decât cele trecute în contract, sumele încasate astfel nefiind calculate de statisticile oficiale.
750 de milioane de euro impozite plătite în Italia
În consecinţă, fiind oricum cei mai numeroşi contribuabili printre străini, românii aduc un aport semnificativ la sistemul italian de asistenţă socială şi pensii. Economiştii estimează că cetăţenii români stabiliţi în Italia au plătit 0,75 miliarde de euro, impozite pe venit (aşa numit impozit unic pe venit - IRPEF / cf. Declaraţii de venit 2018).
“Contribuţia cetăţenilor români la sistemul economic italian este foarte importantă. Românii reprezintă comunitatea cea mai numeroasă în Italia, cu o cincime din totalul cetăţenilor străini, deci se situează pe primele locuri şi în ceea ce priveşte veniturile totale declarate şi impozitele plătite. În ultimii ani, prezenţa românilor în Peninsulă s-a stabilizat ca număr şi contribuţia la economie este constantă”, explică pentru HotNews.ro Enrico Di Pasquale, cercetător şi unul din coordonatorii Raportului.
70.000 de întreprinzători
Românii sunt, de asemenea, în topul celor mai activi întreprinzători printre străini. Cu 70.000 de firme deschise, din care 53,4% în sectorul construcţiilor, se situează pe locul al treilea, după chinezi (73.000 firme) şi marocani (72.630 firme).
730 milioane de euro trimişi acasă
În ciuda faptului că cei mai mulţi români s-au stabilit în Italia împreună cu familiile, ei continuă să trimită bani acasă. În 2018, valoarea remitenţelor înregistrate de canalele oficiale de transfer de bani a fost de 730,74 de milioane de euro, cu o uşoară creştere faţă de anul precedent. În medie, se arată în Raport, un român din Italia trimite acasă circa 50 de euro lunar.
Italia: declin demografic şi fuga tinerilor
Contribuţia străinilor (şi în primul rând a românilor) la sistemul economic şi social este cu atât mai importantă cu cât Italia se confruntă cu două fenomene care afectează, pe termen mediu şi lung, creşterea şi dezvoltarea economică. E vorba de îmbătrânirea populaţiei şi emigrarea tinerilor italieni în alte ţări, în special din Uniunea Europeană.
Italia înregistrează un declin demografic dramatic. ISTAT (Institutul Naţional de statistică italian) prevede că în 2038 o treime din populaţie va avea peste 65 de ani. Consecinţa directă este “un dezechilibru economic şi financiar, având în vedere că numărul lucrătorilor va scădea, în paralel cu creşterea numărului de pensionari”.
Un alt factor de îngrijorare este plecarea tinerilor italieni către ţări cu oportunităţi de muncă mai numeroase şi mai atractive. Italia deţine printre altele şi un record european în ceea ce priveşte şomajul printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani, 54,6 %, la mare distanţă faţă de media UE, de 75%.
Italia, din ce în ce mai puţin atractivă
În ultimii 10 ani, 500.000 de italieni (din care 250.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani) au emigrat în alte ţări. Specialiştii calculează că, în urma acestui fenomen, statul italian a pierdut circa 16 miliarde de euro, adică 1% din PIB-ul naţional.
Însă nu doar italienii pleacă, ci şi străinii. În fiecare an, mii de români se transferă în alte ţări europene, în căutarea unor condiţii mai bune sau a unui salariu mai mare. Sunt şi italieni care optează pentru un transfer în România, după cum ne confirmă Enrico Di Pasquale: “În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a interesului străinilor faţă de Italia. S-a văzut şi o reducere a cererilor de permise de şedere în ceea ce priveşte cetăţenii din afara Uniunii Europene, dar şi o creştere a migraţiei în interiorul Uniunii, de care românii, în calitate de cetăţeni comunitari, pot să beneficieze. Iniţial, destinaţia preferată pentru mulţi italieni şi comunitari a fost Marea Britanie, vom vedea acum ce se va întâmpla după Brexit. Alături de Marea Britanie, principala destinaţie din UE este Germania, dar sunt şi italieni care se stabilesc în România sau alte ţări din afara UE cum ar fi Republica Moldova sau Albania, ţări cu creştere economică, percepute ca oferind mai multe oportunităţi” a precizat Enrico Di Pasquale.
Mulţi străini nu mai consideră Italia un stat în care îşi pot construi viitorul dorit, iar una din cauze este şi percepţia că în Peninsulă a crescut nivelul de intoleranţă faţă de cei care au venit din afară. Românii, deşi sunt cetăţeni comunitari, sunt şi ei afectaţi de vehicularea stereotipurilor legate de imigranţi. “În ultimii ani s-au intensificat polemicile la nivel politic, e vorba de o retorică agresivă însoţită de măsuri restrictive care a pornit de la chestiunea refugiaţilor, dar care i-a afectat pe toţi străinii. Fără străini, Italia ar avea un PIB cu 9% mai mic, iar în următorii ani, ţinând cont de îmbătrânirea populaţiei şi plecarea tinerilor italieni, contribuţia migranţilor va fi cu atât mai importantă. Pornind de la această premiză, se pot adopta măsuri reale, care să favorizeze într-adevăr integrarea străinilor în Italia”, a concluzionat cercetătorul italian.
