Românii citesc cel mai puţin dintre toţi cetăţenii UE
Henrique Mota, fost preşedinte al Federaţiei Editorilor Europeni, a afirmat miercuri că românii citesc cel mai puţin dintre toţi cetăţenii Uniunii Europene.
"România citeşte cel mai puţin din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Am să vă mai dau nişte exemple şi v-aş invita să reflectaţi asupra ceea ce înseamnă ele în societatea dumneavoastră liberă şi democratică. În anul 2011, 29,6% din populaţia României a citit o singură carte în ultimele 12 luni, în comparaţie cu 81,9% în Luxemburg şi 75,3 în Germania. Tot în 2011, doar 2,8% dintre români au spus că au citit 10 cărţi în ultimele 12 luni, comparat cu 24,4% în Luxemburg şi în Finlanda şi 22,1% în Germania", a spus Mota, la festivitatea de deschidere a celei de-a XIV-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest.
El a accentuat că România are o piaţă "destul de fragilă" în ceea ce priveşte cărţile.
"Îmi pare rău să spun, dar România are o piaţă destul de fragilă în ceea ce priveşte cărţile şi o să vă dau câteva exemple în cele ce urmează. Pe de o parte, în ceea ce priveşte cifrele de afaceri, România înregistrează cifre foarte scăzute, atât cifra de afaceri netă, cât şi cifra de afaceri totală de piaţă sunt foarte scăzute. În ceea ce priveşte valoarea totală a pieţei, cifra de afaceri totală în relaţie cu numărul de locuitori, România se clasează ultima în ceea ce priveşte vânzările pe cap de locuitor, dacă este să vorbim despre vânzările la librării şi nu cele online. În ceea ce priveşte câştigurile, România se descurcă destul de bine, clasându-se undeva pe la mijlocul topului, împreună cu Austria, Belgia, Suedia şi Ungaria. Însă, dacă este să ne referim la vânzările pe cap de locuitor va ajunge rapid pe ultimele locuri împreună cu Croaţia, Slovenia, Estonia şi Regatul Unit", a argumentat Henrique Mota.
El consideră că o soluţie pentru remedierea acestei situaţii ar fi crearea unei reţele de librării la nivel naţional.
"Trebuie să creaţi o reţea de librării prin toată ţara, pentru că magazinele fizice sunt, până la urmă, indispensabile pentru a atrage consumatori şi pentru a atinge cererea. În acelaşi timp, şi librarii trebuie să fie mai creativi, trebuie să-şi atragă publicul şi trebuie să dea viaţă librăriilor lor prin evenimente precum lansări de carte, cluburi de lectură, programe culturale şi tot aşa. Trebuie să susţineţi editorii să promoveze diversitatea, să promoveze nu doar literatura de masă, ci şi lucruri mai inedite", a spus fostul preşedinte al Federaţiei Editorilor Europeni.
Mota a dat exemplu un "proiect european de foarte mare succes, politica norvegiană de a cumpăra un număr mare de volume publicate pentru fiecare carte nouă ce apare, volumele sunt apoi distribuite prin reţeaua naţională de librării şi să susţină astfel şi autorul, şi editorul, şi librăria, şi cititorul".
"Trebuie să susţinem atât cititorii, cât şi cumpărătorii, respingând orice iniţiativă care să reducă preţul cărţilor şi să vă dau câteva exemple. Exemplul pe care vi l-am dat mai devreme, în legătură cu Norvegia, un tarif special al TVA-ului care este deja în aplicare în România şi alte măsuri financiare, spre exemplu posibilitatea de a recupera taxele plătite atunci când cumpărăm cărţi", a spus editorul.
Mota consideră că un rol important în ceea ce priveşte creşterea numărului de cititori îl au cei deja existenţi şi autorii.
"Toată lumea are un rol. Formatorii de opinie, jurnaliştii, comentatorii, figurile publice în sport, în muzică, şi politicienii, de ce nu, iar rolul acestora este să le explice celor care nu citesc cât de multe pierd şi să le explice cum o carte poate să te îmbogăţească cum nici un alt instrument nu o poate face, pentru că orice carte transmite emoţie, transmite apreciere de sine, abilitatea de a înţelege mai bine lumea", a mai spus Henrique Mota. AGERPRES
