În ultima perioadă, aproape săptămânal auzim despre drone rusești care intră în spațiul aerian al României, dar niciuna nu a fost doborâtă până acum. Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că, în ciuda declarațiilor politicienilor, că nu avem legislație suficient de clară pentru gestionarea acestui pericol.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a emis, miercuri seara, un nou mesaj RO-ALERT pentru populaţia din zona de nord a judeţului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naţionale au detectate drone în apropierea graniţei româno-ucrainene. Au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.

În mesajul RO-ALERT, transmis în jurul orei 21,00, populația a fost anunțată că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian.

Aceasta după ce în noaptea de 19 octombrie, vineri spre sâmbătă, a fost emisă o avertizare cu privire la o nouă dronă rusă care a intrat în adâncimea teritoriului României. Joi, un alt incident similar a fost înregistrat.

Drone rusești care ajung în spațiul aerian românesc au ajuns să facă obiect de știre aproape săptămânal. În ciuda numeroaselor incidente, până acum nicio dronă rusească nu a fost doborâtă de forțele aeriene românești.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad a atras atenția că legislația nu permite doborârea acestor drone. În schimb, premierul Marcel Ciolacu a declarat, recent: „Dacă o dronă se îndreaptă spre un obiectiv civil sau militar, va fi doborâtă”.

Adevărul analizează situația cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, șeful Asociației Ofițerilor în Rezervă, care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles.

În ciuda declarațiilor politicienilor, care spun că există legislație pentru doborârea dronelor, generalul susține că „legislația nu este, din acest punct de vedere, în măsură să răspundă cerințelor”.

„Așteptăm linia roșie a victimei umane ca în felul acesta să trecem la modificarea legislației?” – se întreabă generalul.

„Atitudine politicienilor mi se pare o poziție iresponsabilă și de desconsiderare a șefului Apărării. Înseamnă că ceea ce prezintă șeful Apărării (Gheorghiță Vlad -nr) nu are nicio valoare. Atunci să conducă politicienii armata în locul militarilor și militarii să conducă România în locul politicienilor”, a concluzionat generalul.

„Lucrurile nu sunt foarte clare”

Adevărul: Drone rusești care pătrund în spațiul aerian românesc au ajuns să fie o constată în ultimele săptămâni. Ultimele discuții pe această temă, din urmă cu circa o lună, au relevat o discrepanță între ceea ce spun șefii armatei, anume că trebuie modificată legislația, și ce spun politicienii – care nu consideră că trebuie modificată legislația. S-a rezolvat probleme între timp?

Virgil Bălăceanu: Din datele pe care le știu, există o prevedere ajunsă mai târziu să completeze Legea regimului armelor și munițiilor, prin care forțele românești, nu se specifică nimic de alte forțe, pot să doboare drone care desfășoară o acțiune ostilă. Apare și o definire, dar nu atât de clara a acțiunii ostile.

Întrebarea este: când identificăm și cum identificăm o asemenea acțiune ostilă? Din ce știu, legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizate în spațiu aerian nu are o procedură pentru lovirea dronelor. Acolo se vorbește și de forțe naționale și de alte forțe, ale aliaților care participă la misiunile de poliție aeriană.

Iată de ce lucrurile nu sunt foarte clare din punctul acesta de vedere. Noi trebuie să avem în vedere, legat de drone, nu numai, dar legat de drone să zicem conceptul LIDIA: legislație; informare, media și spațiu public; dotare; instruire și acțiune.

Sunt elemente noi care au apărut, cum ar fi ultimele două incidente care țin mai mult de război electronic, deci nu avem o pătrundere fizică în spațiu aerian, ci o pătrundere virtuală, existând foarte multe similitudini cu acțiunile de război radio-electronic, care au fost sigur mult mai masive noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Pe de altă parte, trebuie să ascultăm vocile autorizate ale armatei. Vocea cea mai autorizată este șeful apărării.

Pentru a avea o legislație adaptată în totalitate la tipul acesta de misiune ar trebui să modificăm legea apărării, legea de organizare/funcționare a Ministerului Apărării, Legea privind regimul armelor și muniților, Legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiu aerian al României.

Și o întrebare la care nu putem răspunde: să zicem că dronă care s-a îndreptat spre Topraisar, spre exemplu. S-a întâmplat înainte de incidentele din weekend. Topraisarul și Tuzla reprezintă și garnizoane importante. Drona nu desfășura acțiuni ostile? E o întrebare.

Apoi, mai e întrebarea: ce facem în caz de război electronic?

Da, e o bună întrebare, ce faci în cazul acestor acțiuni de război electronic - așa cum am aflat că au fost incidentele din weekend - care sunt pe timp de pace și care nu reprezintă un război dirijat? Trebuie să le combați. Cum se face combaterea din acest punct de vedere?

Orice armă, fie ea electronică, are și o contra-armă. Orice acțiune are o contra-acțiune. Deci poți să aplici modalități, dacă ai înzestarea corespunzătoare, de contra-acțiune radioelectronică, să ai o bună acoperire din punct de vedere al protecției radio-electronice a spațiului aerian vulnerabil.

Și continui întrebarea, o dronă în derivă este o dronă ostilă? Nu este deloc ostilă. O dronă în derivă apare în spațiu aerian al României, pentru că este lovită, dar nu nimicită de apărarea anti-aeriana a ucrainenilor. Dar o dronă în derivă, cum a fost cea care a căzut în insula Marea a Brăilei, are explozibil la bord, 35 la 50 de kilograme. Deci reprezintă un pericol la integritatea fizică, la viața cetățenilor români. Cum acționăm împotriva dronelor în derivă, pentru că nu avem nicio precizare cu privire la faptul că la armata trebuie să nimicească și aceste drone.

Lăsăm hazardul să acționeze, asta însemnând ca drona în derivă să cadă într-o zonă nelocuită. Dar dacă va cădea într-o zonă locuită, în care oamenii se adăpostesc?

Iată de ce legislația nu este, din acest punct de vedere, în măsură să răspundă cerințelor.

„Trebuie să fiu în măsură să acționez inclusiv, repet, asupra dronelor în derivă”

Detaliați vă rog.

Informarea. În condițiile acestea, mai ales după aceste atacuri, cel mai probabil de acțiune electronică, trebuie ministrul Apărării, alături de șeful Apărării, să prezinte situația media și spațiului public.

Dotarea este în dezvoltare, deci dotarea recunoaște acest pericol al dronelor pe timp de pace. Urmează să primim de la americani, să sperăm cât mai repede, patru radare Sentinel, a căror capabilitate principală este tocmai depistarea avioanelor fără pilot, a dronelor, a obiectelor zburătoare care zboară cu viteză mică, care au o amprentă radar redusă și care zboară la o altitudine foarte mică. Urmează să îmbunătățim sistemele de apărare anti-aeriană din dotarea forțelor terestre, tunurile antiaeriene 2x35 OERLIKON.

Asta înseamnă că noi trebuie să gândim acum, integrat, că aceste misiuni vor continua atâta timp cât războiul din Ucraina continuă. Un război cald, dar vom avea situații de hazard, drone în derivă, dar și situații de provocări din partea Federației Ruse, mai ales într-un spațiu vulnerabil, adică Dobrogea. Spațiu aerian, terestru, maritim, fluvial, al Dobrogei. Și noi trebuie să ne pregătim dintr-un asemenea punct de vedere.

Ori, sunt niște misiuni pe care ar trebui să le desfășurăm la pace cu toate componentele sale, fie că vorbim de mijloace de luptă care pot să lovească, fie că vorbim de mijloace electronice care pot să protejeze.

Plus că trebuie să fiu în măsură să acționez inclusiv, repet, asupra dronelor în derivă, pentru că ce fac? Pot să fac o acuză indirectă a Federației Ruse că atacă porturile dunărene, dar după aceea trebuie să acuz apărarea antiaeriană ucrainiană, că în loc să nimicească drona, a lovit-o, n-a mai avut o traiectorie normală ca să lovească o țintă pe teritoriul Ucrainei și într-un zbor în derivă, într-un zbor dezordonat, ajunge în spațiu aerian al României și cade într-o suburbie a Brăilei și avem victime umane. Așteptăm linia roșie a victimei umane ca în felul acesta să trecem la modificarea legislației? Repet, conceptul LIDIA, legislație, informare publică, dotare și am vorbit de ea, instruire.

„Misiunea de poliție aeriană nu are dreptul să execute foc”

La ce vă referiți când ziceți „instruire”?

Trebuie să trec la instruirea pe acest specific de misiune a tuturor forțelor care pot să participe. Forțele aeriene, forțele terestre, forțele navale. Aceste lucruri nu sunt chiar atât de complicate din moment ce apărarea anti-aeriană a porturilor dunărene se realizează de către ucrainieni cu mitraliere anti-aeriene. Clasicele mitraliere anti-aeriene.

Noi avem mitraliere anti-aeriene pe navele de luptă din flotila de Dunăre, avem sistemele, instalațiile Ghepard în dotarea forțelor terestre, Avem tunurile 2x35 OERLIKON în dotarea forțelor terestre, avem misiune de poliție aeriană în această combinație națională și aliată. Mijloacele ar exista, mijloacele pot fi îmbunătățite din punct de vedere al dotării.

Instruirea trebuie să se realizeze pe un asemenea specific de misiune, dar trebuie să încep cu legislația, ca atare, mi se pare, o poziție iresponsabilă și de desconsiderare a șefului Apărării, de desconsiderare pentru o situație de criză pe timp de pace.

Înseamnă că ceea ce prezintă șeful Apărării nu are nicio valoare. Atunci să conducă politicienii armata în locul militarilor și militarii să conducă România în locul politicienilor.

Avem în comunicarea de la Armată informații conform cărora sunt ridicate avioane care escortează aceste drone. Ce pot face aceste avioane?

Deci avioanele au fost ridicate. Cât a fost vorba de drone în mod real, ele au monitorizat. Au avut și observare a dronelor. La ultimele două drone din weekend, ele au fost ridicate, pentru că exista semnal radar că există un obiect neidentificat în teritoriul aerian al României, dar avioanele n-au identificat niciun obiect zburător.

Eu mă întreb dacă cumva unul dintre aceste avioane interceptează o dronă adevărată și vede că se îndreaptă spre un oraș și e pus în pericol orașul respectiv, o va neutraliza sau ce va face?

Hai să ne uităm în legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat. Acolo scrie clar să respectă niște pași. Se identifică ținta, se încearcă să se comunice prin radio cu ea. Dacă nu se reușește, se realizează o misiune de însoțire, se dau semne și semnale, legătură radio, dacă nu prin semne și semnale din Codul Internațional de Semnale, prin care s-o aduc pe noua traiectorie, pentru că aici vorbim de aeronave pilotate. Execut foc de avertisment, dacă nici acum nu se supune, execut foc în plin.

Noi putem să respectăm asemenea pași cu o dronă? noi putem intra în legătură de comunicație cu drona? putem să-i dăm semnale dronei? putem să executăm foc de avertisment asupra dronei ca să o determinăm să intre sau să iasă din spațiu aerian al României?

Iată o lege care trebuie modificată.

Misiunea de poliție aeriană la ora actuală în afară de faptul că monitorizează nu are dreptul să execute foc asupra unei drone pentru că trebuie să respecte pașii care sunt înscriși în legea 257 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiu aerian al României.