Un proiect de lege vizează limitarea accesului la inteligența artificială în România. Pedepsele pot ajunge până la doi ani de închisoare pentru nerespectarea legii. Și alte țări au avut probleme cu inteligența artificială.

Cei care realizează, difuzează sau stochează imagini sau înregistrări video care induc ideea că o persoană a spus sau a făcut lucruri care, în realitate, nu există, riscă o pedeapsă cu închisoare de până la doi ani, conform proiectului de lege.

Cu toate acestea, specialiștii în securitate cibernetică susțin că viteza de dezvoltare a acestui domeniu este dificil de controlat, notează Știrile Pro TV .

Sunt deja cunoscute mai multe imagini care s-au viralizat, ar în realitate, acestea nu există. Papa Francisc, îmbrăcat într-o geacă albă sau pe un ring de box, Napoleon Bonaparte cu o halbă de bere sau Donad Trump în costum de deținut, sunt doar câteva dintre ele.

Deși par inofensive, imaginile falsificate prin inteligența artificială pot duce la efecte negative, pe termen lung, mai arată aceeași sursă.

Inițiatorii proiectului de lege spun că aceste practici, care definesc termenul englezesc „deepfake”, vor fi considerate infracțiuni.

Efectele pe termen lung pot fi grave

„Imaginile, înregistrările audio și video care pot cauza prejudicii enorme , atât în ceea ce privește imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane, cât și asupra unor organizații publice, private sau chiar instituții ale statului. Realizarea și distribuirea unor astfel de imagini pot prejudicia, în funcție de conținutul lor și de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate națională a României, pot să erodeze încrederea în instituții ale statului și pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, arată autorii proiectului.

„Cu tehnologia, cu inteligența artificială, poți face orice despre oricine și, fiind un vid legislativ în acest domeniu, am considerat că ar trebui reglementat. Tehnologia a ajuns atât de departe, că toate pot fi contrafăcute și nu fac bine nimănui falsurile”, spune deputatul Eugen Bejinariu.

Inițiatorii documentului spun că cea mai gravă parte a utilizării abuzive a inteligenței artificiale este aceea în care se creează, prin montaje video sau audio, aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care, în realitate, nu au fost spuse sau făcute.

„Potențialul de a cauza prejudicii imaginii unei persoane publice e mult mai mare”, a precizat Andrei Costina, lector la Universitatea Babeș Bolyai.

Domenii care vor fi excluse din lege

Unele domenii vor fi, totuși, excluse de sub incidența acestei legi. Este vorba despre domeniul artistic, marketingul și publicitatea.

Specialiștii cibernetici susțin, însă, că deocamdată punerea în practică a acestei legi este extrem de dificilă.

„E relativ ușor să generez imagini noi cu persoane dacă am imagini cu ele. Videourile nu sunt așa ușor, dar într-un an, doi vor fi ușor de generat, vor fi probleme. Legea va exista, dar nu știu cum va fi pusă în practică”, a spus Roland Szabo, consultant în inteligență artificială.

Autorii proiectului mai spun că tehnologia deepfake a evoluat pentru a fi din ce în ce mai convingătoare și disponibilă publicului, ajungându-se, în unele cazuri, și la fraude financiare .

Italia a blocat ChatGPT

Italia a devenit prima țară din lumea occidentală care a blocat ChatGPT. Motivul a fost îngrijorarea cauzată de utilizarea datelor, care vine la două luni după ce a interzis alt program comercializat ca "prieten virtual". Într-un comunicat, Autoritatea italiană pentru protecția datelor cu caracter personal a precizat că decizia are "efect imediat" și acuză chatbotul că nu respectă reglementările UE și că nu verifică vârsta utilizatorilor minori.

Potrivit documentului, decizia va duce la "limitarea temporară a prelucrării datelor utilizatorilor italieni față de OpenAI", compania care a creat aplicația, scrie DC Business.