Guvernul României a fost informat că decizia privind despăgubirile în cazul Roșia Montană va fi comunicată vineri, conform surselor G4Media. Ministrul Finanțelor a anunțat că Executivul are mai multe opțiuni de achitare a datoriei, inclusiv una nemonetară și una de plată în rate.

Ar mai exista și varianta unei contestații pe cale extraordinară de atac, dar această opțiune vine cu șanse mici de succes pentru statul român, având în vedere că decizia este definitivă și executorie (se aplică din momentul pronunțării).

Însă o eventuală amânare a plății, fie din cauza contestației, fie în urma eșalonării sumei, ridică o altă problemă pentru Guvern: Fiecare zi de întârziere a datoriei vine cu dobânzi foarte mari având în vedere că suma la care autoritățile se așteaptă să o plătească este de peste 2 miliarde de euro, conform surselor G4Media.

Ce spune ministrul Finanțelor

Marcel Boloș a declarat, la finalul lunii februarie, că una dintre soluțiile statului pentru achitarea datoriei față de Gabriel Resources ar putea fi plata în rate. Boloș a mai spus că decizia de la Roșia Montană și valoarea despăgubirilor ”provoacă fiori oricărui ministru” și că ”dacă se va considera că există o persoană responsabilă, organele statului vor acționa”.

Ministrul a mai spus și că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană în procesul pe care compania Gabriel Resources l-a intentat statului român la tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

• „Poate, totuși, avem și surpriza unei decizii nemonetare”, a spus Boloș, referindu-se la posibilitatea ca decizia tribunalului să nu prevadă despăgubiri, dar în același timp să oblige statul român să continue exploatarea.

Ministrul Finanțelor a recunoscut că ar „prefera” mai degrabă o astfel de decizie „nemonetară”, în locul uneia care să impună despăbugiri României.

• „E limpede că această decizie nemonetară – din punct de vedere al efortului bugetar – ar fi mai ușor de implementat. E posibil să se țină cont de faptul că această licență de exploatare a resursei noastre de aur e încă în vigoare”, a spus ministrul Boloș.

Contex

Compania canadiană Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului de arbitraj de la Washington, că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe acte ale autorităților statului, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană. G4Media.ro a realizat un documentar despre deciziile cheie care au dus la blocarea licenței de exploatare la Roșia Montată după ce statul român a emis mai multe decizii prin care părea de acord cu exploatarea aurului de către compania canadiană.

Documentarul a fost realizat pe baza documentelor publice din arbitrajul ICSID.

Compania Gabriel Resources identifică primul act de expropriere în august 2011. La acea dată, procedura de emitere a acordului sau autorizației de mediu pentru proiect era în desfășurare la Ministerul Mediului. Evaluarea proiectului a fost făcută de către o Comisie de Analiză Tehnică (CAT) din care făceau parte reprezentanți ai mai multor ministere și autorități.

Procedura începuse în 2005, odată cu depunerea de către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), dar fusese suspendată în 2007 de Ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, pentru motive pe care compania le-a reclamat ca fiind ilegale.

În orice caz, procedura a fost reluată în 2010, iar în toamna 2011 era în stadiu final, CAT mai având de analizat două capitole minore ale Studiului EIM.

Ce s-a întâmplat în august 2011? Mai mulți politicieni au declarat public că beneficiile statului din proiectul minier nu sunt suficient de mari și că este necesară o renegociere a acestor beneficii cu Gabriel Resources, acționarul majoritar de la RMGC.

Distribuie Distribuie Comentarii