Data agreată, în principiu, la nivelul Uniunii Europene pentru aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă este 31 martie 2024, perspectiva pentru frontierele terestre fiind anul 2025, au declarat surse guvernamentale pentru Adevărul.

FOTO Shutterstock

Decizia a fost luată la nivelul Consiliul Uniunii Europene după mai multe săptămâni de negocieri între statele implicate, respectiv România, Bulgaria și Austria. Un vot care va confirma înțelegerea urmează să fie dat peste două zile, în Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană, format din șefii misiunilor diplomatice la Bruxelles.

De altfel, semnalele au fost favorabile în ultima perioadă în condiţiile în care situaţia din Parlamentul olandez a fost deblocată, aleşii dându-şi acordul pentru un vot pozitiv în privinţa Bulgariei, stat al cărui dosar este legat de cel al României.

Mai mult, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reforma sistemului de azil și migrație, fiind stabilite reguli mai clare pentru: verificarea migranților aflați în situație ilegală atunci când aceștia sosesc în UE, prelevarea de date biometrice, procedurile de depunere și de gestionare a cererilor de azil, normele privind stabilirea statului membru responsabil de tratarea unei cereri de azil, cooperarea și solidaritatea între statele membre, precum și modul de gestionare a situațiilor de criză, inclusiv cazurile de instrumentalizare a migranților.

Pactul pentru migrație, spun eurodepuții români, ar răspunde cerințelor Austriei pentru acceptarea României și Bulgariei în Schengen.

„Condițiile inițiale pe care le-a pus Austria anul trecut la explicarea veto-ului nu mai există pentru că s-a ajuns la un pact pe azil și migrație. Și, doi: orice condiții aparent bilaterale, pe care le-ar cere României sau Bulgariei, nu-și mai au rostul, pentru că acum sunt încadrate deja în pact“, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (REPER/RENEW).

„Nehammer nu mai are de ce să se agaţe ca să discrimineze românii şi să-i umilească la cozi prin vămi“, a susținut într-o postare pe Facebook și eurodeputatul Vlad Gheorghe (USR/ RENEW).

Totuși, mai mulți europarlamentari români critică aderarea în două etape, punctând că negocierile ar fi trebuit îndreptate către o aderare totală.

Evoluția negocierilor

Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu (PSD/S&D) au fost bifate evoluții cu o perspectivă mai clară privind aderarea terestră la spațiul de liberă circulație european, după intrarea pe cale maritimă și aeriană.

„În momentul de față exista de principiu acest consens care să permită intrarea României și Bulgariei pe cale aeriană și maritimă”, a afirmat eurodeputatul în cadrul unei intervenții la Antena 3CNN.

Eurodeputatul a explicat pentru „Adevărul” și motivele pentru care negocierile durează atât de mult. „În Austria uneori, în acest dialog, trebuie validat documentul la cel mai înalt nivel, și asta ia destul de mult timp pentru a finaliza negocierile“, a spus eurodeputatul, arătând că mai multe state, precum Italia sau Austria, au aderat în două etape.

România s-ar putea decupla de Bulgaria

În situația unei aderări în două etape, unul dintre scenarii este ca România să se decupleze de Bulgaria după includerea în Schengen cu granițele aeriene și maritime.

„Documentul va lua în calcul și gradul de îndeplinire individual al fiecărui stat parte din acest proces, adică România și Bulgaria intră în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, intră în toate mecanismele Schengen, schimb de date, de informații, personal abilitat, consulatele intră în mecanismul respectiv, și asta e foarte important, iar partea terestră va ține de eforturile pe care le va face fiecare stat în parte. În cazul României, frontierele noastre sunt astăzi foarte sigure și în cazul Bulgariei, dar, evident, având graniță cu Turcia, acest lucru va necesita probabil o analiză suplimentară“, a mai precizat eurodeputatul.

Reamintim că Viena a blocat, la finalul anului 2022, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând problema migrației, însă analiștii au pus abordarea pe tema alegerilor interne din Austria. Recent, premierul Marcel Ciolacu anunța deblocarea discuțiilor cu partea austriacă, fiind agreată o aderare parțială, în primă fază pe cale aeriană și maritimă.