România va instala la granițe un sistem de apărare împotriva dronelor, pe care îl vom primi cu împrumut de la NATO, pentru a ne apăra de avioanele militare fără pilot folosite de Rusia în Ucraina. Acesta va avea mai mulți senzori care vor detecta dronele ostile și le va distruge prin bruierea semnalului GPS sau cu ajutorul unui tun care trage cu o plasă specială.

Rușii folosesc drone Shahed 136 de fabricație iraniană

Sistemul se va baza pe tehnologia dezvoltată de mai multe state membre NATO, iar în primă fază sistemul va putea fi doar utilizat de România, urmând ca ulterior complexul de apărare să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale dacă statele furnizoare vor fi de acord. Totul, prin contracte G2G.

Sistemul de luptă împotriva dronelor va realiza detectarea, clasificarea, localizarea, urmărirea, dar și anihilarea dronelor care vor ajunge în spațiul aerian al României. Pentru detectarea dronelor sistemul dispune de analizoare de radiofrecvență, senzori acustici și optici, dar și de un radar. În momentul în care o dronă a fost detectată și identificată, se intră în alertă și se trece la anihilarea ei. Această misiune se poate face prin bruierea semnalului GPS, mai ales că dronele Shahed 136 folosite de ruși se bazează pe acest sistem pentru a se orienta spre ținte. Dacă o astfel de metodă nu funcționează, se va putea utiliza un dispozitiv cu microunde de mare putere (HPM) care generează un impuls electromagnetic (EMP) capabil să distrugă electronica dronei. În acest caz, drona se oprește efectiv, căzând instantaneu necontrolat la sol. În fine, pentru distrugerea dronei ostile s-ar mai putea utiliza un tun care aruncă peste ea o plasă specială și o prăbușește, dar și un laser de mare putere, dar această ultimă opțiune este puțin probabil să ajungă în România, cel puțin în prima fază.

Decizia Guvernului de a instala un astfel de sistem de apărare a venit după ce pe teritoriul României au ajuns cel puțin patru drone utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Trei drone au căzut chiar lângă Dunăre – granița naturală dintre România și Ucraina, dar una a fost găsită la doar 10 km de Tulcea, mult în interiorul teritoriului național.

Strategia NATO

În urma războiului din Ucraina, NATO și Comisia Europeană (CE) au decis să pună la punct mecanisme prin care pot fi combătute amenințările aduse de dronele de toate tipurile. Dacă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord se referă în general la modul de luptă împotriva dronelor de concepție militară (Unmanned aerial vehicle-UAV), CE are în vedere combaterea ameninţărilor reprezentate de utilizarea ilegală şi periculoasă a dronelor concepute pentru uz civil.

NATO va adopta, până la finalul acestui an, prima sa doctrină privind contracararea dronelor, care va conţine în mare parte recomandări pentru statele membre privind abordările de apărare împotriva sistemelor de drone. Potrivit lui Claudio Palestini, un consultant în cadrul NATO la divizia pentru provocări emergente ale securităţii, Alianţa lucrează la această doctrină de ceva vreme, însă cerinţa formală de creare a documentului a fost efectuată la începutul acestui an. „Va fi creată în baza unui ghid realizat în 2019, care era concentrat pe principiile de bază privind contracararea dronelor“, a spus Palestini, pentru Defense News . Cu toate că vor exista lucruri similare între acel ghid – care nu a fost făcut public niciodată – şi noua doctrină, Palestini susţine că diferenţa principală o vor face nivelul de formalitate şi elementele pe care se concentrează noul document.

Deşi dezvoltarea doctrinei precedă invazia Rusiei în Ucraina, Palestini a declarat că războiul a influenţat-o prin evoluţia ameninţării dronelor şi mediul operaţional în care dronele pot juca un rol important în conflictele moderne. Mai precis, dacă NATO a recunoscut, în urmă cu ceva timp, care sunt beneficiile utilizării dronelor, recent, majoritatea statelor membre au început să pună accent pe dezvoltarea arsenalului şi a capabilităţilor defensive, văzând eficienţa lor în războiul care a început în februarie 2022.

Dronele civile, mai bine controlate

Pe de altă parte, Comisia Europeană vrea să elaboreze „Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent şi durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa“ ca o componentă de bază a strategiei europene de luptă împotriva terorismului. Este vorba de combaterea dronelor comerciale care pot fi ușor convertite în arme, după cum se întâmplă acum în Ucraina. Mai mult, aceste drone pot fi convertite în aparate kamikaze care pot lovi foarte precis o țintă. „Infractorii folosesc drone în contrabanda şi traficul de droguri, drone suspecte fiind observate şi în jurul infrastructurilor critice, ceea ce indică faptul că ar putea fi utilizate pentru a colecta informaţii în scopuri ostile. În plus, utilizarea ilegală a dronelor poate afecta şi siguranţa personală, şi dreptul la viaţă privată al cetăţenilor, în special atunci când dronele sunt operate în zone rezidenţiale“, arată un document oficial emis de Bruxelles. Drept urmare, în perioada următoare, experții europeni vor acorda asistenţă statelor membre atunci când trebuie să aleagă dintr-o varietate de tehnologii comerciale cibernetice şi non-cibernetice antidrone disponibile pe piaţă.