România, sat fără câini. Paralizia puterii PSD/ALDE în fața provocărilor Ungariei
Bucureștiul e un imperiu care se comportă ca Imperiul Austriac în timpul masacrării secuilor de acum 255 de ani, susține un membru al guvernului maghiar. E ultima dintr-o lungă suită de declarații și acțiuni jignitoare ale demnitarilor maghiari de rang înalt rămase fără nici o replică din partea guvernului român controlat de Liviu Dragnea și dependent de sprijinul UDMR. Paradoxal, în acest timp guvernul de la Budapesta construiește în Transilvania un adevărat stat paralel: finanțează proiecte economice și agricole, cumpără masiv presă, investește în educație, religie și cultură, scrie jurnalistul Cristian Pantazi pe G4Media.ro .
Implicarea fățișă a statului maghiar în România a luat amploare în ultimii ani. Au fost zeci de declarații ale miniștrilor și parlamentarilor de la Budapesta care instigă la revizionismul granițelor trasate prin Tratatul de la Trianon sau care sprijină autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc – o inițiativă interzisă prin Constituția României. Vezi declarația vicepremierului Zsolt Semjén.
Budapesta nu s-a oprit la declarații: la începutul anului 2018, Katalin Szili, însărcinatul special al premierului Viktor Orban, a mijlocit colaborarea dintre cele trei partide ale maghiarilor din România, colaborare ce a dus la elaborarea unei declaraţii comune prin care acestea cer autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Nu mai vorbim despre jignirea constantă în ultimii ani reprezentată de interzicerea formală a accesului diplomaților maghiari la recepțiile de 1 Decembrie.
Mai mult: Ungaria sfidează statul român prin găzduirea lui Marko Attila, fost deputat arestat preventiv în lipsă. ”El a primit protecţie din partea premierului Ungariei Viktor Orban, deci el se regăseşte pe teritoriul statului maghiar. S-a apreciat că demersurile judiciare sunt de natură a provoca o puternică reacţie de stat că s-a încălcat dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi de aceea s-a decis să i se acorde protecție. În ce constă această protecție? I se permite să rămână pe teritoriul maghiar”, declara avocatul său pentru Digi24.ro în 2015.
În paralel, guvernul Viktor Orban cheltuiește în Transilvania sume uriașe pentru proiecte economice, culturale, în educație și religie. E politica asumată a FIDESZ de refacere a marii națiuni maghiare dinainte de Trianon, chiar dacă asta înseamnă încălcarea unor reguli de cooperare cu vecinii. Nu întâmplător Ungaria provoacă tot mai des statele din jur cu minoritate maghiară semnificativă, precum Ucraina, România ori Slovacia.
Extrem de important: unul dintre obiectivele majore ale guvernului Orban a fost preluarea controlului asupra presei de limbă maghiară. Rezultatul? Un sondaj de opinie comandat de UDMR arată că maghiarii din România au încetat practic să se mai informeze de la televiziunile în limba română. Obiceiurile de consum mass-media ale maghiarilor transilvăneni s-au schimbat radical în ultimul deceniu şi jumătate: în timp ce programele TV în limba maghiară au fost urmărite, mai demult, de 25% dintre ei, proporţia aceasta a crescut la 75%, în timp ce vizionarea programelor în limba română au scăzut de la 50% la 10%.
Politica agresivă a Budapestei în vecinătate are câteva explicații: dezastrul demografic caracterizat de depopularea accelerată și îmbătrânirea populației, apropierea politică de Rusia, nevoia de voturi a FIDESZ din bazinul extern, plus alte rațiuni de politică internă.
Cum a întâmpinat România avalanșa de acțiuni, declarații și gesturi inamicale din partea Ungariei? Ca și cum statul român nu mai există. Cu excepția câtorva reacții mai degrabă timide de la Ministerul de Externe, guvernul de la București nu există pe terenul de joc. Atenție: discutăm aici inclusiv de posibila încălcare a regulilor interne și europene privind ajutorul de stat ori acțiuni care pot crea dezechilibre economice în sectoarele finanțate de guvernul de la Budapesta.
De unde această paralizie a Puterii de la București?
Există câteva explicații clare. În primul rând, PSD are nevoie de sprijinul UDMR în Parlament ca de aer, având și un pact de colaborare. Or, UDMR sub Kelemen Hunor nu mai acționează ca un partid din România, ci s-a transformat în filiala din România a FIDESZ. Așadar, majoritatea PSD – ALDE nu își permite să ridice vocea în relația cu guvernul maghiar pentru că riscă să piardă susținerea parlamentară a UDMR.
În al doilea rând, Liviu Dragnea îl are pe Viktor Orban drept model politic și ideologic. Nu întâmplător presa germană a început să îl caracterizeze pe șeful PSD drept ”Mini Orban” – o copie a liderului de la Budapesta.
Dragnea e atras atât de succesul politic al premierului maghiar, cât și de rețeta ideologică rafinată de acesta: anti-europenism și naționalism cât cuprinde. Dar și rețeta economică a lui Viktor Orban e seducătoare pentru Liviu Dragnea, care a și început să aplice soluțiile testate deja la Budapesta: taxarea băncilor, a multinaționalelor, a companiilor din energie, plus atacul la capitalul străin și la fondurile din Pilonul II de pensii.
Și toate acestea din partea PSD, un partid care ani întregi a jucat cartea ultranaționalistă, ba chiar a dat jos guvernul MRU având drept principal cap de acuzare o măsură dedicată învățământului în limba maghiară. Mai rar o asemenea basculare dinspre extrema anti-maghiarismului spre complicitatea cu regimul autoritar și iliberal de la Budapesta.
Mai există și un alt motiv în subsidiar: incapacitatea reală a statului român de a gestiona necesitățile reale ale cetățenilor de etnie maghiară din România, mai cu seamă din cele două județe relativ izolate – Harghita și Covasna. La fel ca în mare parte a țării, guvernele succesive din ultimii ani nu au reușit să facă în HarCov proiecte de infrastructură de transport, energetică (nu există decât în mică măsură racordarea la rețelele de gaze), de telecomunicații. Cerințele legitime ale localnicilor pentru acces la servicii de educație și sănătate sunt și ele ignorate constant de guvernele de la București – ba mai apar și bețe în roate puse de miniștri ignoranți precum Valentin Popa. Plus acțiunile în forță împotriva simbolurilor locale, și în general politica forței ca mod de a-i ține sub control pe maghiarii din România. Așa că nu e de mirare că localnicii se uită cu speranță la investițiile din partea guvernului Ungariei.
Odată cu apropierea anului 2020, când se împlinesc o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, e de așteptat o atitudine și mai agresivă a guvernului maghiar. Mai ales pe fondul tăcerii de la București. Cu o Ungarie tot mai provocatoare în relațiile cu Ucraina și România, dar complice cu Moscova și cu separatiștii din Republica Moldova, ne așteaptă un deceniu complicat în regiune.
