Victoria ultranaționalistului Călin Georgescu stârnește teama că România ar putea aluneca în tabăra pro-moscovită, în creștere, scrie politico.eu.

Clopotele de alarmă sună la Bruxelles după ce un candidat de extremă-dreapta, pro-Rusia, a ieșit de nicăieri pentru a câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale din România duminică, 24 noiembrie.

Victoria șocantă a ultranaționalistului Călin Georgescu stârnește temeri că Moscova ar putea încerca să atragă în tabăra sa România, membră a NATO și a UE - un stat central și est-european cu 19 milioane de locuitori - după alegerile din Moldova și Georgia.

Reformista Elena Lasconi, care îl va înfrunta în turul doi, pe 8 decembrie, avertizează direct că românii trebuie să se unească acum pentru a împiedica țara să cadă din nou sub dominația Rusiei, care a ocupat-o după al Doilea Război Mondial. Ea a îndemnat romanii să nu lase frustrarea față de actuala putere „să devină o vulnerabilitate exploatată de Rusia”.

Primul tur de duminică a fost un șoc, deoarece România a fost considerată un membru de încredere al UE și un aliat al NATO - în contrast puternic cu țări mai mici precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria, care au probleme majore legate de statul de drept și înclinațiile pro-ruse. În cazul în care și Bucureștiul ar urma să se îndrepte spre o cale mai antieuropeană și pro-rusă, aceasta ar submina grav capacitatea UE de a funcționa, făcând dificilă crearea unui consens între țările membre.

Georgescu, care nu aparține niciunui partid politic și are aproximativ 3,8 milioane de aprecieri pe TikTok, se potrivește în multe privințe tipului de populist radical de dreapta din 2024: Vorbește clar este detestat de media mainstream și este un sceptic al UE și NATO.

„Rezultatul acestui candidat tăcut, dar extremist și pro-rus face parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva democrației europene”, a declarat Siegfried Mureșan, un deputat român conservator în Parlamentul European.

Într-adevăr, rezultatul surprinzător din România coincide cu încercările mai ample ale Rusiei de a aduce țările din interiorul Uniunii Europene sau din vecinătatea sa în tabăra pro-Moscova.

Observatorii electorali au avertizat cu privire la eforturile de a influența rezultatele alegerilor recente din Moldova și Georgia. Între timp, liderii Ungariei și Slovaciei, ambele membre ale UE, adoptă deja opinii pro-ruse și, în curând, li s-ar putea alătura și Cehia, dacă fostul prim-ministru Andrej Babiš va câștiga alegerile parlamentare de anul viitor.

„Dacă urmăriți ce fac rușii în această regiune, știți că România este foarte importantă pentru ei”, a declarat Milan Nič, analist la Consiliul german pentru relații externe. „Planul lor este să taie România de la Marea Neagră ... este manualul obișnuit al rușilor.”

Până în prezent, România, care se învecinează cu Ucraina la marginea estică a blocului, a jucat un rol de susținere în sprijinul Occidentului pentru Kiev. Conflictul a ridicat, de exemplu, importanța strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră.

Dar toate acestea ar putea fi date peste cap dacă Georgescu câștigă.

Îngrijorările cu privire la o posibilă interferență, încă nedovedită, în România sunt generate de faptul că Georgescu a obținut o victorie fulminantă, cu 22,9% din voturi, în pofida faptului că nu a fost susținut de niciun partid, iar sondajele nu i-au relevat deloc popularitatea.

„El este produsul vidului [din politica românească] și probabil al banilor rusești”, a adăugat Nič. „Dacă poți cheltui atât de mulți bani pe TikTok dintr-o dată, ridică semne de întrebare”.

Candidatul ultranaționalist s-a clasat în fața candidatului liberal reformist Lasconi, care s-a clasat pe locul al doilea cu 19,2% din voturi.

„Semnal de alarmă”

Mureșan, o figură proeminentă a Partidului Popular European, conservator, a făcut o legătură între România și Republica Moldova, unde președintele pro-european Maia Sandu a avertizat în mod repetat cu privire la eforturile majore ale Rusiei de a influența alegerile din țara sa în favoarea candidaților pro-Moscova.

„Acum trei săptămâni, Moldova a respins o astfel de influență și a ales un președinte pro-european. Acum românii trebuie să facă același lucru”, a adăugat Mureșan, care face parte din Partidul Național Liberal (PNL) din România. Candidatul partidului său s-a clasat pe locul cinci, cu 8,8 % din voturi.

Acum, teama la Bruxelles este că Georgescu ar putea caștiga turul doi din 8 decembrie, adăugând România pe o listă tot mai lungă de țări ai căror lideri sunt critici față de UE și NATO și prietenoși cu președintele rus Vladimir Putin.

Atât premierul ungar Viktor Orbán, cât și premierul slovac Robert Fico au criticat eforturile Occidentului de a ajuta Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei. Georgescu a criticat faptul că SUA are un scut antirachetă în România și l-a descris pe Putin drept un „om care își iubește țara”.

„Este un semnal de alarmă - unul dintre multe altele”, a adăugat Nič.

Thanasis Bakolas, secretarul general al PPE, a avertizat că performanța lui Georgescu este o dovadă a creșterii „extremismului” în întreaga UE. „Această luptă împotriva populismului, împotriva extremismului - este fără sfârșit”, a spus el. „Lupta trebuie să continue”.

PPE, cel mai mare grup politic al UE, a avut responsabilitatea de a „acționa ca garant nu numai împotriva extremelor, ci și în sprijinul unei coaliții de centru mari și viabile”.

Nu toată lumea este excesiv de îngrijorată că Georgescu va deveni următorul lider al României. Traian Băsescu, președinte al României din 2004 până în 2014, a declarat că nu crede că Georgescu se va impune în turul al doilea și că românii în general sunt încă „foarte pozitivi” față de UE și NATO.

Dar, a avertizat el, alegătorii români sunt „foarte furioși” că a revenit corupția în țara lor și că sistemul de justiție este din nou „sub control politic”.

Acest lucru ar putea duce la înfrângerea partidelor de guvernământ din țară la viitoarele alegeri parlamentare de duminică, a spus el.

„Ceea ce au făcut cele două partide [din coaliția de guvernare] în ultimii doi ani este un dezastru”, a spus el, referindu-se la Partidul Social Democrat și la Partidul Național Liberal. „Bănuiesc că vor pierde puterea”.

După victoria sa de duminică, Georgescu a obținut susținerea politicianului de extremă dreapta George Simion. Dacă ar obține toate voturile lui Simion în turul al doilea, Georgescu ar avea 36,82% - chiar sub rezultatele combinate ale reformistului liberal Lasconi și ale premierului de centru-stânga Marcel Ciolacu, care au obținut 19,2 și, respectiv, 19,15%.

Multe se vor rezuma la întrebarea dacă unii susținători ai curentului tradițional vor trece la învingătorul șoc din această săptămână, conchide politico.eu.