România are al doilea cel mai mic salariu minim dintr-un număr de 20 de țări analizate din Uniunea Europeană, cu o valoare de 323 euro, reiese dintr-un studiu al KPMG remis, miercuri, AGERPRES.

Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, respectiv 235 euro. După România, locul al treilea este deținut de Letonia și Lituania cu câte 380 euro, urmate de Cehia cu 407 euro și de Ungaria cu 409 euro. La polul opus, cel mai mare salariu minim este în Luxemburg (1.999 euro), urmat de Irlanda cu 1.776 euro și de Germania cu 1.772 euro. Locurile 4 și 5 sunt deținute de Olanda cu 1.552 și Franța cu 1.480 euro.

Conform unui comunicat al companiei, respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detașările transnaționale (Directiva 96/71/CE).

Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri și mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea și respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni și a combate eventualele abuzuri.

O dată cu implementarea noii Directive, specialiștii KPMG se așteaptă ca autoritățile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detașărilor transnaționale.

'Companiile recunosc avantajele aduse de existența unei forțe de muncă mai flexibile și mai mobile și încurajează circulația personalului, în special în cadrul Comunității Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare și, în contextul globalizării și al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce privește timpul de lucru, locul desfășurării activității și natura acestor activități, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relație de muncă. Mobilitatea internațională, însă, aduce cu sine și o serie de provocări atât pentru angajat cât și pentru angajator, iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea', a declarat Mădălina Racovițan, partener și coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

Potrivit acesteia, determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel național.

'În multe state salariul minim depinde de diverși factori precum industria în care activează angajatorul, funcția deținută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel național s-ar putea să nu mai aibă relevanță. Dacă determinarea nivelului salariului minim începe să pară complicată, și mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remunerație, chiar și diurnă, pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinării salariului minim', a mai arătat Racovițan.

AGERPRES