România, obligată de CEDO să plătească despăgubiri unor participanți la marșul gay din iunie 2006

România, obligată de CEDO să plătească despăgubiri unor participanți la marșul gay din iunie 2006

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, că statul român va trebui să plătească câte 7.000 de euro pagube non-pecuniare pentru doi cetățeni români, pentru ineficiența anchetei asupra unui atac homofob împotriva unor participanți, în iunie 2006, la marșul gay de la București, potrivit unui comunicat de presă al CEDO.

De asemenea, statul român este obligat la plata a 3.863,02 euro celor doi reclamanți drept costuri de judecată și cheltuieli aferente.

Cei doi reclamanți, M.C. și A.C., sunt cetățeni români născuți în 1978 și 1986 și trăiesc în București și Curtea de Argeș. Cazul se referă la plângerea lor potrivit căreia au fost atacați atunci când se întorceau acasă după participarea la un marș gay și ancheta ulterioară a fost inadecvată.

Pe 3 iunie 2006, M.C. și A.C. au participat la marșul gay anual de la București. În drum spre casă, atunci când se aflau în metrou, ei au fost atacați de un grup format din șase bărbați tineri și o femeie. Atacatorii i-au lovit cu pumnii și le-au adresat injurii cu caracter homofob.

Cei doi reclamanți au suferit răni (zgârieturi, contuzii și traume cranio-cerebrale minore). Ei au formulat imediat o plângere penală contra agresorilor, declarând că atacul a avut la bază orientarea lor sexuală și consideră că atacatorii i-au identificat în timpul marșului și ulterior i-au urmărit la metrou.

Conform recomandării organizatorilor, M.C. și A.C nu purtau semne vizibile care să indice că ar fi participat la marșul gay. În interval de câteva zile, cei doi au prezentat toate dovezile de care dispuneau, în special imagini surprinse de un fotograf în timpul atacului și identificarea anumitor atacatori atât de către fotograf, cât și de către M.C., primul dintre petenți.

În cele din urmă, în aprilie 2007 dosarul lor a fost alocat Poliției metroului.

Un martor a fost audiat și, întrucât se credea că unul dintre atacatori era membru al galeriei unui club de fotbal, poliția a fost prezentă la 29 de meciuri și a efectuat controale inopinate în stațiile de metrou.

Totuși, în 2011 poliția a declarat că nu intenționează să recurgă la o punere sub acuzare penală întrucât este imposibil să-i identifice pe autorii atacului, între timp faptele incriminate prescriindu-se. Procurorii au confirmat propunerea poliției și, în august 2012, instanța a respins plângerea petenților referitoare la decizia de a nu începe procedura de punere sub acuzare penală.

Pe baza articolului 3 (interzicerea tratamentului degradant sau inuman) și a articolului 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, petenții au reclamat faptul că ancheta în cazul atacului contra lor a fost inadecvată și au susținut mai ales că autoritățile au ignorat faptul că infracțiunile în cauză au fost motivate de ură contra homosexualilor.

AGERPRES


populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Amușinarea lui Orban pe la București arată că pe măsură ce se blochează colaborarea energetică cu Ucraina, cu atât devine mai importantă cea cu Români…