Guvernul român a cedat sâmbătă la presiunea unei vaste contestații populare și a anunțat că va abroga ordonanța de urgență de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, care a provocat manifestații de o amploare neobișnuită de la căderea comunismului, transmit AFP, EFE și Reuters.

Executivul speră să potolească astfel mânia sutelor de mii de români care au manifestat zilnic pentru a cere abrogarea textului adoptat marți fără aprobarea parlamentului.

Protestatarii, printre care mulți cer și demisia guvernului instalat în urmă cu o lună, au promis să rămână mobilizați și să continue mitingurile. Sâmbătă, peste 300.000 de persoane, potrivit presei, au ieșit în stradă în peste 70 de orașe din întreaga țară pentru a cincea seară consecutiv, notează Reuters.

Duminică, "vom face în regim de urgență o ședință de guvern pentru abrogarea acestei ordonanțe", a anunțat premierul Sorin Grindeanu, afirmând că nu dorește "să dezbine România" cu această reformă penală care urmărea să reducă semnificativ pedepsele pentru abuz de putere și să fixeze un prag minim al prejudiciului de 200.000 de lei (44.000 de euro).

Strigăte de victorie au salutat anunțul în rândul mulțimii prezente la București în fața sediului guvernului, epicentrul contestării.

Protestele zilnice au adunat aproape 200.000 de persoane în toată România, un record de la căderea comunismului în această țară cu vreo 20 de milioane de locuitori care a traversat numeroase turbulențe politice în ultimele decenii.

Președintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, în conflict deschis cu guvernul, a salutat " un pas important spre normalizare ".

Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, președintele Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea admisese necesitatea de a găsi o rezolvare a crizei.

Premierul a reafirmat că motivația guvernului a fost de a pune Codul Penal în conformitate cu Constituția. De asemenea, executivul a mai susținut că dorește descongestionarea închisorilor.

Un nou proiect de lege va fi redactat și trimis parlamentului, după discuții cu opoziția, scrie EFE. Inițiativa legislativă nu va mai introduce pragul de 200.000 de lei prejudiciu în cazurile de abuz de putere, a precizat Sorin Grindeanu.

Ordonanța de urgență a provocat temeri legate de obstrucționarea luptei anticorupție, în timp ce, sub presiunea UE și a magistraților foarte ofensivi, sute de dosare privind deturnări de fonduri au fost instruite în ultimii ani în România, marcând un punct de răscruce pentru justiția din țară.

Guvernul a fost criticat pentru că a vrut să îl scape de problemele cu justiția pe liderul PSD, în prezent fiind judecat în cadrul unui dosar legat de unele angajări fictive. Comisia Europeană și Departamentul de Stat și-au exprimat preocuparea în acest sens. Demers inedit, ambasadele Statelor Unite, Canadei, Germaniei, Franței, Olandei și Belgiei au dat publicității miercuri o declarație comună în care își exprimă "profunda îngrijorare" după adoptarea acestei ordonanțe care "subminează" progresele în lupta împotriva corupției și, potrivit Reuters, subminează reputația internațională a României și poziția sa în cadrul UE și NATO.

Liviu Dragnea, deja condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare într-un alt dosar, a dezmințit că ar fi unul dintre beneficiarii ordonanței de urgență, denunțând o campanie de dezinformare.

Pe de altă parte, guvernul a transmis în această săptămână parlamentului un proiect de lege, de asemenea criticat, vizând grațierea a 2.500 de deținuți, printre care s-ar afla unii aleși condamnați.

Alungat de la putere la sfârșitul lui 2015 de manifestații împotriva corupției, dar ales triumfal la legislativele din decembrie, PSD — aflat constant în centrul vieții politice de la căderea comunismului — a fost deosebit de lovit de anchetele Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pe care o acuză că procedează la o vânătoare de vrăjitoare, scrie AFP.

Duminică, sunt așteptate la București sute de mii de persoane din întreaga țară care vor participa la protestul din Piața Victoriei unde se află sediul guvernului, potrivit EFE.

AGERPRES