Conform unui raport pe anul 2022 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), situația consumului de droguri în România este una din ce în ce mai problematică și pare una chiar mai gravă decât cea care reiese din raportările instituțiilor naționale cu atribuții în domeniu.

Drogurile sintetice fac ravagii printre adolescenții români

Concret, România este lider european la consumul de noi droguri sintetice care sunt considerate foarte periculoase de specialiști. „Estimările naționale privind consumul de substanțe psihoactive noi din ultimul an (excluzând ketamina și GHB) în rândul adulților tineri (15-34 de ani) variază între 0,1% în Letonia și 5,1% în România. În rândul elevilor, ancheta ESPAD 2019 a estimat că consumul de noi substanțe psihoactive de-a lungul vieții a variat între 0,9% și 6,6%, consumul de canabinoizi sintetici de-a lungul vieții a variat între 1,1% și 5,2%, iar consumul de catinone sintetice a variat între 0,2% și 2,5%. (...) La sfârșitul anului 2021, EMCDDA monitoriza aproximativ 880 de noi substanțe psihoactive, din care 52 fuseseră raportate pentru prima dată în Europa în 2021. În 2020 au fost detectate pe piață aproximativ 370 de noi substanțe psihoactive raportate anterior. În 2020, statele membre ale UE au înregistrat 21 230 dintre cele 41 100 de capturi de noi substanțe psihoactive raportate în Uniunea Europeană, Turcia și Norvegia, însumând 5,1 din cele 6,9 tone capturate”, se arată în document.

Specialist în adicții, Mihai Copăceanu, care este psiholog clinician la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu, a declarat pentru „Adevărul” că, în prezent, consumul de catinone este realmente terifiant, iar în rândurile tinerilor aceste substanțe sunt extrem de atractive deoarece au efecte imediate, dar și un preț scăzut comparativ cu alte droguri. „Acestea fiind spuse suntem martorii pasivi ai unei creșteri semnificative a consumului de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor altfel încât nicio predicție nu poate fi apropiată de realitate. Vorbim deja de consum generalizat inclusiv în mediul urban mic și în mediul rural, peste tot în România, ceea ce nu era de imaginat în urmă cu doi ani. Vara aceasta am întâlnit români din diaspora care s-au întors în țară pentru vacanță și care mi-au mărturisit că au fost șocați să constate cum adolescenți consumau astfel de substanțe în centrul satului, în spatele barului sau lângă școală. Substanţele noi psihoactive sunt periculoase deoarece de la o primă doză care oferă un răspuns rapid de «plăcere» se ajunge la o creștere a consumului pentru a obține aceeași stare hedonică. Din păcate, următoarea doză este luată pentru a evita sevrajul. Ce vreau să reținem, că dependența este o tulburare a creierului, care vine cu modificări neurocerebrale, este o tulburare cronică care duce imediat la impulsivitate și pierderea controlului. Consumul între 12 și 21 de ani este deosebit de grav tocmai pentru că afectează dezvoltarea creierului, producând adaptări neuronale. La noi, tocmai tinerii din clasa a VIII-a și cei de liceu sunt foarte atrași de aceste substanțe. Cercetătorii, medicii și experții în politicile drogurilor sunt într-o continuă competiție cu răspunsul la noile provocări ale pieței drogurilor, dar deseori sunt cu un pas în spate. În timp ce noi ne contrazicem cu pseudo-măsuri antidrog, americanii au început să analizeze mii de copii de 10, 12 ani și să formuleze predicții statistice cu privire la riscurile și probabilitatea unora de a deveni dependenți, cinci ani mai târziu”, a precizat Mihai Copăceanu.