Creat în 2008 de fosta campioană olimpică, Valeria Răcilă van Groningen (66 de ani), Maratonul București tocmai și-a consumat ediția cu numărul 15.

Exceptând anul 2020, când s-a strigat „Stăm acasă, salvăm vieți“, iar evenimentul s-a anulat cu o zi înainte de start, în rest, maratonul s-a ținut, an de an. Și a devenit, treptat, cel mai mare eveniment destinat sportului de masă din România. De la sub 1.000 de participanți în 2008, cursele organizate de Bucharest Running Club au ajuns la 19.000 de alergători la ediția din 2019, când s-a atins un maxim istoric înainte de pandemie. Ulterior, fie din cauza restricțiilor sanitare, fie din dorința de a evita aglomerarea traseului, organizatorii au scăzut numărul pachetelor de concurs. De aceea, în acest an, au fost 16.000 de locuri în toate probele și, în mod remarcabil, toate cursele individuale au fost sold-out, cu mai bine de o săptămână înainte de primul start.

Dacă Maratonul București a „crescut“ frumos pentru o țară în care sportul de masă e trecut la „și altele“ - dovadă și cifrele îngrozitoare cu care ne confruntăm la capitolul de obezitate și sedentarism -, în schimb, a rămas constantă o manifestare dezolantă care însoțește această sărbătoare a sportului de masă. Vorbim despre corul contestatarilor care, an de an, se plâng de restricționarea traficului, parțial, pentru câteva ore, într-o zi de duminică!

În acest an, întâmplarea a făcut ca Maratonul București să aibă loc fix în același weekend cu cursele identice de la Amsterdam, Budapesta, Melbourne și Toronto. Toate organizate în buricul orașului, ca la noi! Diferența e că, dacă în aceste orașe din străinătate, sunt două mari categorii de oameni, cei care aleargă și cei care încurajează de pe margine, la noi există și o a treia categorie. A celor care înjură alergătorii din mașină, acolo unde traseul curselor se intersectează cu traficul rutier deschis. Plus grobienii care atacă paginile evenimentului pe rețelele de socializare și demonstrează ce înseamnă lipsa celor 7 ani de acasă.

În București e trafic 7 zile din 7

Și aceste manifestări, la fel ca multe alte problemele cu care ne confruntăm în România, au o explicație tristă: educația precară. Și nici nu poate fi altfel într-o țară în care, acum câțiva ani, niște ziariști de sport s-au așezat în studioul unui canal de sport și au început să critice Maratonul București, pe motiv că organizarea evenimentului le-a îngreunat drumul parcurs cu mașină până la emisiune!

Realist vorbind însă, în București, din cauza infrastructurii deficitare, din cauza faptului că avem un oraș prea mic pentru un număr atât de mare de mașini, e trafic 7 zile din 7. Și la această situație haotică contribuie și un obicei prost. Care, din păcate, își are rădăcina tot în lipsa educației. Concret, în marile orașe din Occident, dar și din SUA, în weekend, traficul nu prea există. La Amsterdam, de pildă, sunt șanse mai mari să fii lovit de o bicicletă, dacă nu ești atent pe unde traversezi strada, decât de o mașină. Explicația e simplă: oamenii au învățat că, în weekend, e bine să-ți lași mașina acasă și să te deplasezi fie pe jos, fie pe bicicletă, fie folosind mijloacele de transport în comun. Primele două variante au și avantajul că îți oferă bucuria mișcării. Vorbim, din păcate, despre o altă necunoscută pentru mulți români. Care sunt obișnuiți să ia mașina, inclusiv când vor să meargă până la magazinul de la colțul străzii!

O minciună: salvarea blocată în trafic!

Acum, după Maratonul București care tocmai a trecut, în mediul online a fost promovată și o minciună sfruntată. Și anume faptul că, din cauza restricționării traficului, mașinile de salvare au fost blocate în trafic. În realitate, nu există așa ceva! Pentru simplul motiv că întreg traseul Maratonului București include o bandă de urgență. Care poate fi folosită de mașinile de salvare și nu numai, dacă polițiștii consideră că e vorba despre o situație importantă.

Maratonul aduce bani pentru tot orașul

De-a lungul anilor, Maratonul București le-a oferit multor oameni o ocazie importantă. Datorită curselor sale, tot mai mulți români au descoperit plăcerea alergării, beneficiile mișcării și importanța unui stil de viață sănătos. Vorbim despre oameni care au început cu participarea în curse mai mici, de 2,5, 5 și 10 kilometri, pentru a face apoi pasul spre probele mari, semimaraton (21,0975 de kilometri) și maraton (42,195 kilometri).

Și mai trebuie făcută o precizare: Maratonul București, dar și alte evenimente similare, reprezintă un câștig financiar pentru tot orașul-gazdă. Prin prisma fenomenului numit „turism sportiv“. Anul acesta, Maratonul București a avut participanți din 80 de țări! Vorbim despre alergători care au făcut drumul până la București, s-au cazat aici, au cheltuit bani la noi și, ulterior, au și alergat într-o cursă din weekend din dorința de a descoperi atracțiile turistice ale Bucureștiului pe traseu. Acesta e și motivul pentru care astfel de evenimente se țin în oraș, nu în afara lui! Nu doar la noi, ci peste tot. Chiar și în alte orașe cu un trafic sufocant, precum Istanbul, New York, Paris sau Londra. Doar că, spre deosebire de ce e la noi, în aceste orașe există o infrastructură mai bună. Și, foarte important, educația necesară, astfel încât oamenii să evite folosirea mașinii personale într-o zi de weekend, cu excepția cazurilor de maximă urgență sau efectuării unui drum mai lung.

Revenind la Maratonul București, Laurențiu Mihai, care face parte din echipa de organizare, a explicat în cadrul „Adevărul Live“ ce înseamnă acest eveniment din punct de vedere al câștigului financiar: „Am făcut, la un moment dat, niște calcule la începutul anului. Cu ce am avut prin 2019. Spun de ediția de atunci, fiindcă atinsesem un vârf înainte de reset, de pandemie. Rămăsesera în București, doar din această zonă de taxe și impozite, undeva la 600.000, 650.000 de euro. Vorbim despre bani care au rămas în oraș! Evident, e loc de mai bine. Dar nu e puțin pentru o țară din estul Europei, pentru un maraton tânăr. E o sumă importantă“.

VEZI PRECIZĂRILE LUI LAURENȚIU MIHAI LA ADEVĂRUL LIVE

Orașele care vor găzdui maratoane stradale, în curând

Data Unde va avea loc

22 octombrie Anvers (Belgia)

22 octombrie Lyon (Franța)

27 octombrie Erbil (Irak)

29 octombrie Beijing (China)

29 octombrie Dublin (Irlanda)

29 octombrie Frankfurt (Germania)

29 octombrie Casablanca (Maroc)

5 noiembrie Istanbul (Turcia)

5 noiembrie New York (SUA)

10 noiembrie Damasc (Siria)

12 noiembrie Beirut (Liban)

12 noiembrie Atena (Grecia)

O scuză care nu stă în picioare: „Nu știam de eveniment“

Unii critici ai maratonului s-au plâns de faptul că, petrecând mai multe minute / ore în trafic, au întârziat la întâlnirile la care ar fi trebuit să ajungă, duminică dimineață. „Nu știam de eveniment“, au spus aceștia, cu referire la data desfășurării maratonului. E o scuză care nu stă în picioare. Pentru că, în zilele premergătoare maratonului, organizatorii anunță intens, pe toate canalele media, atât data evenimentului, cât și restricționarea traficului, oferind, totodată, și rute alternative. Iar „Adevărul“ vă oferă calendarul alergărilor stradale din 2024, astfel încât șoferii din weekend să-și facă programul de acum:

*11-12 mai 2024: Semimaratonul București

*22 iunie 2024: Bucharest 10k Grand Prix

*12-13 octombrie 2024: Maratonul București

„Niște ființe individualiste, foarte leneșe, dependente de mașina personală“

După fiecare ediție, valul de revoltă la adresa Maratonului București e taxat de oameni care sunt, pur și simplu, consternați de reacțiile celor care se plâng de închiderea parțială a traficului, timp de câteva ore, într-o zi de duminică!

Acum, doi oameni cu legături puternice cu comunitatea de alergători au analizat această problemă cu postări excelente în mediul online. Oferim, în rândurile de mai jos, fragmente din ce au scris acești oameni.

*Ciprian Muntele (om de radio, Rock FM): Nu ai nevoie de vreo demonstrație științifică pentru a-ți da seama că cele mai multe dintre necesitățile duminicale pot fi rezolvate cu transportul în comun. Mai ales metrou care, în continuare, duminica e în general gol. Faptul că într-o duminică dimineață se creează blocaje în trafic, ca urmare a opririi circulației pe anumite străzi, e sau ar trebui să fie cea mai bună oglindă care ne arată cine suntem sau cine am devenit noi. Niște ființe individualiste, foarte leneșe, dependente de mașina personală și extrem de puțin dispuse la orice fel de compromis atunci când vine vorba de apartenența noastră la comunitate. Și, în general, niște ființe acre cărora le lipsește definitiv orice fel de bucurie de grup. A oricărui alt grup din care eu nu fac parte. Nu mă interesează ce fac alții, pe mine mă interesează doar ce fac eu, familia și prietenii mei. Și aici se oprește întreaga evoluție socială a acestor oameni.

*Radu Restivan (creatorul comunității de alergători 321Sport): Am alergat maratoane la New York, Berlin, Tokyo, Beijing, Barcelona, Varșovia, Viena, Paris, Atena, Budapesta, Porto, Helsinki... dar atât beep-beep precum acasă nu am văzut nicăieri. Sigur, orașul a fost mai aglomerat pentru câteva ore decât în mod obișnuit. Dar oameni din 80 de țări (!!!!!!!) - atenție, oameni din 80 de țări, nu 80 oameni din alte țări - au dat bani ca să alerge în București. Nu sunt expert în economie, dar probabil sunt ceva bani în tot acest proces. Bani care vin în România, versus bani care ar fi putut să fie cheltuiți la Budapesta sau la Amsterdam, unde în același weekend au fost maratoane. Poate vorbim și despre lucrurile astea bune, cu care ar trebui să ne mândrim. Că apoi iarăși dăm share supărați că Bucureștiul atrage de șase ori mai puțini turiști decât Budapesta.