Cele mai moderne tuneluri feroviare și rutiere din istoria României sunt construite în prezent, ca parte a unor mari proiecte de infrastructură, și vor fi deschise circulației în următorii ani. Au fost proiectate pe noile autostrăzi și pe magistralele feroviare modernizate cu fonduri europene.

Peste 200 de tuneluri feroviare au fost construite în România, începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu construcția primelor căi ferate, până în prezent.

Cel mai vechi dintre ele datează din anul 1863, fiind construit pe calea ferată Oravița - Anina, din sud-vestul României. Cel mai lung, de circa 4,4 kilometri, a fost construit în anii interbelici la Teliu (județul Brașov).

Până în 1945, au mai fost construite puțin peste 100 de tuneluri feroviare, iar în deceniile de comunism, până în 1989, alte 104, numărul total al tunelurilor din România depășind astfel 200.

Peste 30 dintre acestea au fost construite numai pe calea ferată care traversează Defileul Jiului (video), legând regiunile istorice ale Transilvaniei și Olteniei, între orașele Petroșani (Hunedoara) și Târgu Jiu (Gorj).

Mai puțin de trei kilometri de tuneluri, construiți după 1990

După 1990, statul român și-a completat „zestrea” de tuneluri feroviare cu patru tuneluri și două polate (tuneluri la zid), în lungime totală de aproximativ trei kilometri.

Unul dintre tuneluri a fost reconstruit pe linia Galați - Brăila, la Filești (județul Galați), iar alte trei în urma lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare pe Coridorul IV Paneuropean, la Daneș și Sighișoara (județul Mureș) și la Turdaș (județul Hunedoara).

Din cele aproximativ 200 de tuneluri feroviare din România, cel puțin 30 au fost dezafectate, odată cu închiderea rutelor feroviare care le traversează. Majoritatea tunelurilor construite până în 1990 sunt pe linii ferate simple, electrificate sau neelectrificate în funcție de importanța lor.

Celor trei tuneluri moderne, de pe Coridorul IV European li se vor adăuga în următorii ani alte cinci tuneluri, toate pe linii duble electrificate modernizate cu ajutorul programelor de finanțare europene.

Patru tuneluri sunt în șantier, în diferite stadii de execuție, pe noua magistrală feroviară Simeria - Arad, aflată în proces de modernizare. Ele sunt construite la Sălciva (Zam) în județul Hunedoara (video) și la Bătuța în Arad, iar trenurile de călători le vor putea traversa cu peste 100 de kilometri pe oră.

Alte cinci tuneluri sunt construite pe sectorul Brașov - Sighișoara. Patru dintre ele, proiectate pe sectorul Apața - Cața, forate în județul Brașov, au intrat în șantier în ultimele trei luni și vor fi extrem de spectaculoase prin lungimea lor.

Perechea de tuneluri de la Homorod va avea 6,9 kilometri, iar în apropierea ei, la Ormeniș, sunt săpate două tuneluri lungi de 5,1 kilometri.

Cel mai lung tunel din România, depășit de noile tuneluri de autostradă

Cel mai lung tunel rutier din România, de aproape 900 de metri, a fost construit la începutul anilor ‘70, pe Transfăgărășan (DN 7 C), șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu.

Pe șantierul drumului național care traversează Carpații au fost mobilizați mii de oameni, cei mai mulți militari - forța de muncă ieftină și accesibilă folosită adesea de regimul comunist în lucrări de interes public.

„Niciodată nu s-a mai construit la noi în ţară la o asemenea altitudine. S-au excavat patru milioane metri cubi de derocări, s-au construit 28 de poduri şi de viaducte și 550 de podeţe. În apropierea lacului Bâlea, tunelul de 884 metri sfredeleşte ultimul obstacol spre celălalt versant al Făgăraşilor. În punctul denumit Piatra Dracului, din cauza zăpezii, constructorii nu au putut să mai înainteze cu buldozerul. L-au demontat şi transportat bucată cu bucată şi punctul de lucru stabilit, unde l-au montat din nou. În iarna anului 1973, viscolul a imobilizat 180 de oameni în Căldarea Bâlei. A fost necesară Intervenţia a două buldozere gigant. De buldozere, au fost ataşate frânghii. Ostaşii şi civilii prinşi în viscol s-au legat cu ele şi doar astfel au putut fi scoşi şi duşi la Bâlea Cascadă”, informa revista Flacăra în 1984, într-n reportaj despre construcția tunelului de pe șoseaua montană.

Transfăgărășanul a fost finalizat în patru ani, iar odată cu el a fost deschis traficului rutier și tunelul Capra – Bâlea Lac, lung de 884 de metri, care străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2.398 m) şi Iezerul Caprei (2.417 m).

Până în prezent, în România au fost construite circa 20 de tuneluri rutiere cu lungimi de cel puțin 50 de metri. Al doilea cel mai lung dintre ele, de circa 350 de metri, a fost finalizat în 2013, pe Autostrada A1 la circa zece kilometri de municipiul Sibiu.

În anii următori, toate recordurile construcției de tuneluri din România vor fi doborâte pe rând, odată cu finalizarea autostrăzilor A1 Deva - Lugoj și A1 Sibiu - Pitești.

Două tuneluri de câte 2,1 kilometri sunt forate pe sectorul Holdea - Margina (județele Hunedoara / Timiș) rămas nefinalizat din Autostrada Lugoj - Deva. Finalizarea întregului tronson (video) este așteptată în 2026.

Pe Autostrada Sibiu - Pitești, prima autostradă care va traversa Munții Carpați, vor fi construite șapte tuneluri. În decembrie 2024, Ministerul transporturilor a emis autorizația de construcție pentru cel mai lung dintre ele, numit Poiana, cu o lungime de 1.780 metri.

Aflat în licitație publică, un tronson din Autostrada Transilvaniei (A3) va cuprinde cel mai lung tunel de autostradă din România, tunelul de Meseș (Sălaj), de circa 2,9 kilometri.

Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor va avea o durată de 78 de luni, de la semnare, astfel că tunelul de autostradă ar putea fi realizat până la începutul anilor 2030.