Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a cerut, marți, în plenul Parlamentului European, respingerea populismului și argumentelor nejustificate prin care Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen, afirmând că România nu este sursa migrației, țara securizându-și frontierele conform standardelor Schengen, reformând justiția și fiind pregătită să adera la zona de liberă circulație.

“Aderarea României la spațiul Schengen este un obiectiv fundamental pentru țara mea, România. Oamenii vor acest lucru tocmai fiindcă sunt pro-europeni, fiindcă vor să fie mai aproape de Europa. Pentru a atinge acest obiectiv, am făcut foarte multe eforturi. Am securizat frontiera României conform celor mai înalte standarde internaționale, am îndeplinit toate condițiile, lucru confirmat de Comisia Europeană în repetate rânduri. Am reformat Justiția astfel încât Mecanismul de Cooperare și Verificare să fie ridicat. Toate evaluările Comisiei și ale experților statelor membre confirmă că România este pregătită să adere la spațiul Schengen și că acest lucru ar face întreg spațiu Schengen mai sigur. Am reușit să avem sprijinul a 26 din 27 de state membre. Totuși, Consiliul Justiție și Afaceri Interne nu a luat o decizie favorabilă din cauza opoziției unui singur stat: Austria. Dezaprobăm poziționarea Austriei, o considerăm nejustificată, este o nedreptate la adresa oamenilor. Știm că argumentele sunt în favoarea noastră, știm că cifrele sunt în favoarea noastră. Vă cer să respingem populismul. Vă cer să respingem ca Parlament European toate argumentele nejustificate. Să folosim argumente obiective, cifre oficiale ale instituțiilor europene. România nu este sursa migrației. Nu a fost niciodată. Obiectivul nostru este să aderăm la spațiul Schengen și vom lucra cu toată lumea pentru a ne atinge acest obiectiv cât de curând”, a afirmat Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE și al Partidului Popular European, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, consacrată deciziei Consiliului JAI privind extinderea spațiului Schengen.

Veto-ul Austriei din cadrul reuniunii Consiliului JAI face obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg , care are loc marți, la solicitarea celor trei mari grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, iar președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat că printre temele de discuție de la summitul UE din 15 decembrie se va afla și vecinătatea sudică, cu accent pe relațiile cu Balcanii de Vest și gestionarea migrației.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a promis luni că miercuri, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, va prezenta “două-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru a putea progresa pe dosarul Schengen .

Austria și Olanda au votat joia trecută, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație . În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere. De altfel, ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne , precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene .

În prima sa reacție , imediat după veto-ul Austriei, președintele Klaus Iohannis a avertizat că această decizie politică “riscă să afecteze unitatea europeană” și a afirmat că “România merita un vot favorabil” și că “nu ne vom opri până nu vom adera” la Schengen.

Drept răspuns politico-diplomatic la veto-ul Austriei, România a decis chemarea ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat . Mai mult, Bucureștiul a avertizat că vor exista “consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale ca urmare a poziției Austriei .