România a anunțat că va susține până la capăt Ucraina în războiul de apărare împotriva Rusiei. Există însă și un mare semn de întrebare. Experții consultați de „Adevărul” spun că, aparent, autoritățile române nu par să aibă o idee clară cu privire la ce ar trebui să facem pentru noi, în condițiile în care ne aflăm în fața unor provocări istorice, cele mai mari după anul 1989.

Aliații europeni ai Ucrainei au stabilit, în urma summitului de la Londra , să susțină Kievul „atâta timp cât va fi nevoie pentru a obține o pace justă și durabilă”. Mai exact, aliații europeni ai Ucrainei, printre care și România, au decis că vor investi de acum mai mult în propria securitate, în propria industrie de armament și vor crește ajutorul acordat ucrainenilor. Nu în ultimul rând, europenii intenționează să trimită în Ucraina trupe pentru menținerea păcii, odată ce aceasta va fi obținută.

În același timp, însă, europenii au acordat cel puțin aceeași atenție și parteneriatului transatlantic. Conform datelor oficiale, 73% din bugetul financiar al NATO e asigurat direct de SUA și 90% din materialul operațional, însemnând aici tehnică militară. Nu întâmplător, au și recunoscut că fără ajutorul și garanțiile americane nu doar că este pur și simplu imposibil să se ajungă la pace în Ucraina, dar și la trimiterea unor trupe care să separe armatele celor două combatante. Însuși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut un apel ca președintele Volodimir Zelenski să se împace cu Donald Trump.

La întâlnire a luat parte și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care a anunțat la final că România va susține Ucraina, fără a explica însă și cum. Ce a spus președintele interimar este că securitatea României este strâns legată de cea a vecinilor noștri din nord.

Ce e de făcut

Pentru a înțelege mai bine ce ar trebui să facă de acum România și pentru sine însăși, „Adevărul” a apelat la expertiza unor specialiști de prim rang. Au acceptat provocarea politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, în Bruxelles, respectiv președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, Dan Grecu, omul decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU.

Corneliu Bjola vorbește despre un moment istoric la Londra și spune că România nu putea lipsi din poza cea mare. Cel mai bun lucru pe care România îl poate face pentru ea însăși este să susțină alianța europeană care prinde tot mai mult contur, consideră Bjola.

„Summitul de la Londra are atributele unui eveniment istoric. Marchează un moment important în conturarea unei «coalition of the willing», capabilă să gestioneze un eventual armistițiu în Ucraina și să pună bazele unui nou cadru de securitate europeană. În acest context, faptul că România este prezentă în acest proces este un semnal pozitiv”, spune Bjola.

România a dat semnalul că este de partea și parte a coaliției, ceea ce este corect, mai spune Corneliu Bjola.

„Bolojan, în calitate de președinte interimar, nu poate angaja România în direcții majore, dar simpla participare la acest format demonstrează că țara nu este parte din grupul Slovaciei și Ungariei, care fie ezită, fie sunt influențate de Rusia pentru a menține Europa fragmentată și vulnerabilă. Formarea acestui nucleu este esențială nu doar pentru Ucraina, ci și pentru viitoarea arhitectură de securitate europeană”, adaugă expertul.

Cât mai multă implicare

România va trebui să dea dovadă de cât mai multă implicare, consideră acesta.

„La un moment dat, această coaliție va trebui să facă joncțiunea cu NATO, dar deocamdată important este să fie consolidată ca un pol de decizie independent. Aceasta ar putea deveni fundația unei Europe mai capabile să își gestioneze securitatea, fără a fi blocată de state care fie doresc să rămână pasive, fie acționează sub influența Kremlinului pentru a menține vulnerabilitatea strategică a continentului. Direcția în care va evolua această inițiativă depinde acum de cât de coerentă și unită va reuși Europa să fie în fața acestor provocări”, mai spune Corneliu Bjola.

Expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu consideră că România va trebui în primul rând să gestioneze corect situația internă și să treacă cu bine peste provocările care vor urma. În plan extern, România nu are prea multe posibilități, crede el.

„Cred că România nu are prea multe lucruri pe care poate să le facă, decât să se țină de calendarul european. În continuare, România va trebui să se mențină în zona prudentă. Nu are capacitatea să facă mai mult în acest moment. Sigur, bilateral, prioritatea rămâne acest canal diplomatic, canal de comunicare direct cu Washingtonul, care probabil că s-a mai remediat de o săptămână. Dar, repet, la ceva anume e greu să ne așteptăm, pentru că România nu are inițiative”, spune Degeratu.

Politica echilibrului

În același timp, România va trebui să mențină și o linie europeană și este foarte important să dea dovadă de echilibru. În același timp, România are nevoie de mai multă atenție față de ceea ce se întâmplă și în interiorul său.

„E nevoie de coordonare internă între instituții, care oricum se face datorită situației, și încercarea de formulare a unei poziții apropiate de partea europeană, dar, în același timp, vedeți că nu e clar nici care va fi soluția ca să menții o anumită linie de mijloc. Se încearcă menținerea unei anumite linii de mijloc, dar s-ar putea ca ambiguitatea asta să fie greu de controlat ca și până acum. Cam atât. Adică se vede clar că nu avem rol activ, proactiv. Și cred că ar fi fost și ciudat să avem acum dintr-o dată, după ce ani de zile nu am avut. Acum, sigur, e și o chestiune de calcul cât câștigăm, cât pierdem dintr-o asemenea abordare, dar nu văd, așa, o accelerare a deciziilor”, punctează Degeratu.

În plan intern, organizarea unor alegeri corecte, care să reducă incertitudinile, va fi prioritară.

„Pentru noi înșine trebuie să ieșim din acest provizorat. Deci, trebuie să ne concentrăm, de fapt, pe pregătirea alegerilor prezidențiale, să reducem incertitudinile, să reducem riscurile interne generate de această situație politică. Din punct de vedere guvernamenta, trebuie să ne concentrăm pe organizarea și desfășurarea alegerilor în cele mai bune condiții, cu respectarea criteriilor democratice. De la reziliența democratică internă trebuie să pornim, este prioritatea numărul unu. Și, bineînțeles, să putem rezista la aceste influențe externe maligne. Stabilitatea internă ne ajută și să gestionăm tot ceea ce evoluează în exteriorul nostru, așa că de aici trebuie să pornim. Să gestionăm corect situația în plan intern, iar în plan extern să fim aproape de Uniunea Europeană și de SUA, să realizăm un echilibru”, punctează Claudiu Degeratu.

În același timp, România ar trebui să continue să-i susțină pe ucraineni. Puțin probabil, însă, să găsim noi modalități să o facem, dacă este să ținem cont de realitățile din România și de capacitățile sale.

„Nu văd să apară lucruri noi aici, vom continua să-i susținem pe ucraineni ca până acum. Să nu ne facem iluzii că s-ar putea îmbunătăți ceva față de ce avem acum. Ideal este să ne menținem actualele angajemente, pentru că mai multe nu văd cum am putea face”, explică Claudiu Degeratu.

Să ne urmăm propriile interese, nu doar pe ale altora

La rândul său, generalul (r) Dan Grecu consideră că România va trebui să-și urmărească și propriile interese, care în cea mai parte sunt oricum armonizate cu cele ale aliaților, SUA și Uniunea Europeană. În opinia sa, România va trebui să fie atentă la provocările sale interne, să investească în propria securitate, în apărare și în armată, iar în plan extern să-și mențină actualele angajamente.

„Trebuie să ne refacem propria industrie de apărare, să alocăm bani pentru apărare și să o facem inteligent, în funcție de nevoile reale. Și va trebui să vedem ce facem pentru forțele armate, cum vom reuși să atragem și să motivăm în special tinerii să urmeze o carieră militară. Și nu ar strica să dăm dovadă de mai mult patriotism, iar aici nu vorbesc de ultranaționalism sau de alte forme, ci vorbesc de patriotismul care există în alte țări. În România, pentru unii, patriotismul e un subiect tabu și e confundat cu mai știu eu ce doctrine politice sau cu anumite formațiuni extremiste”, mai spune generalul.

În plan extern, România va trebui să pună preț pe alianța cu SUA și Uniunea Europeană, iar în paralel să urmărească să acorde un sprijin important Ucrainei.

„Trebuie să fim și cu americanii, și cu europenii. Așa e normal. De fapt, americanii și europenii au interese comune în zonă. Singura diferență e că americanii au alte priorități, dar asta nu e de pe timpul lui Trump, ci e mult mai veche. Deci eu zic așa: să-i sprijinim împreună în continuare pe ucraneni, așa cum o să se stabilească la următoarele întruniri, dar fără trupe, că nu ne trebuie să trimitem trupe. Să-i sprijinim pe ucraineni politic și în special cu bani și cu materiale, și să nu rupem în niciun fel legăturile cu Statele Unite. Adică fiecare mișcare să o facem în înțelegere cu partenerul strategic”, spune generalul Dan Grecu.

Să avem relații bune și cu Uniunea Europeană

Evident, nu va trebui neglijată nici relația cu Uniunea Europeană și cu partenerii care pregătesc o coaliție serioasă pro-Ucraina. De altfel, dimensiunea europeană rămâne cel puțin la fel de importantă pentru România, subliniază generalul Dan Grecu.

„Văd aici ca priorități în continuare un important sprijin, colaborare în cadrul Uniunii Europene și o colaborare cu partenerii noștri, Uniunea Europeană, NATO și SUA. Dar nu văd, cel puțin în acest moment, fezabil să trimitem trupe în Ucraina. Eu nu am nicio garanție, este contraindicat din punctul meu de vedere să facem această participare. Și nu suntem singurii care gândim în felul acesta. Polonia, care nici ea nu poate fi bănuită că nu ar fi de partea Ucrainei, a spus clar că nu va trimite trupe. Și nici noi nu va trebui să o facem, mai ales în lipsa unor garanții. În schimb, da, va trebui să sprijinim Ucraina din toate puterile, atât cât putem. Asta înseamnă să menținem parteneriatele cu ei, să-i ajutăm financiar atât cât putem, să-i ajutăm în continuare să-și exporte cerealele pe șoselele și prin porturile noastre, să-i ajutăm cu pregătirea trupelor. Exact la fel cum facem și în prezent”, adaugă generalul Dan Grecu.