Cipru, România și Franța sunt țările în care se poate vorbi de o „supraaglomerare severă” a penitenciarelor, conform datelor făcute publice din de Consiliul Europei. În închisorile din Cipru sunt înghesuiți 166 deținuți pe 100 de locuri, în timp ce în România sunt 120 de oameni pe 100 de locuri.

Supraaglomerarea penitenciarelor continuă să fie o problemă acută și persistentă în mai multe state europene, potrivit Statisticilor Penale Anuale privind Populațiile Penitenciare (SPAȚIUL I ) pentru 2023 ale Consiliului Europei. Conform datelor publicate joi, 6 iunie, 12 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile în ianuarie 2023.

Datele oficiale arată că în general, în Europa, numărul deținuților la 100 de locuri disponibile a crescut cu 2% de la 31 ianuarie 2022 la 31 ianuarie 2023 (de la 91,7 la 93,5 deținuți). Șapte administrații penitenciare au raportat o densitate a închisorilor de peste 105 deținuți la 100 de locuri disponibile, indicând o supraaglomerare severă: Cipru (166 deținuți la 100 de locuri), România (120), Franța (119), Belgia (115), Ungaria (112), Italia (109) și Slovenia (107). Cinci administrații penitenciare au raportat o densitate foarte mare a închisorilor: Grecia (103), Suedia (102), Macedonia de Nord (101), Croația (101) și Turcia (100). Alte administrații au raportat o densitate a închisorilor sub 100, dar au fost la limita supraaglomerării: Irlanda (99), Portugalia (98), Finlanda (97), Danemarca (97), Anglia și Țara Galilor (Marea Britanie) (97) și Azerbaidjan (96).

Capitolele la care România stă mai bine decât alte state

La 31 ianuarie 2023, 1.036.680 de deținuți se aflau închiși în cele 48 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei care au furnizat aceste informații (din 51). E vorba de o creștere raportat la datele din anul anterior. Practic, 16 administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de deținuți din ianuarie 2022 până în ianuarie 2023. România nu se află printre ele. Surprinde creșterea spectaculoasă din țări ca Republica Moldova (+52%), Macedonia de Nord (+26%) și Cipru (+25%).

La polul opus, ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Malta (-22%), Lituania (-8,9%), Estonia (-8,8%) și Grecia (-5,2%), în timp ce au rămas stabile în 23 de administrații penitenciare.

România nu se află pe lista țărilor cu cu cele mai mari rate de încarcerare la 100.000 de locuitori. Aici, Turcia deschide lista (408 deținuți la 100.000 de locuitori), uramtă de Georgia (256), Azerbaidjan (244), Republica Moldova (242), Ungaria (211 și, Polonia (194).

„Pentru al doilea an consecutiv, rata generală a populației penitenciare europene a crescut ușor. Acest lucru ar putea fi încă un efect de revenire de la reducerea înregistrată în anii pandemiei Covid-19, datorită scăderii numărului de infracțiuni offline în timpul închiderilor, a eliberării deținuților în unele țări și a scăderii activității sistemelor de justiție penală. Cu toate acestea, această creștere contrastează puternic cu tendința generală puternică de scădere a ratelor de încarcerare începând cu 2013. Rămâne de văzut dacă se va produce o schimbare de tendință. Persistența supraaglomerării rămâne o provocare importantă pentru multe administrații penitenciare”, a declarat profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne.

Mai puțini străini închiși în țările est europene

Infracțiunile violente și legate de droguri reprezintă mai mult de jumătate din principalele infracțiuni pentru care deținuții europeni execută pedepse cu închisoarea. Infracțiunile legate de droguri sunt cele mai frecvente infracțiuni (19% din populația condamnată), urmate de omucidere și tentativă de omucidere (13%), furt (12%), infracțiuni sexuale (8,9%), tâlhărie (7,7%) și agresiune și agresiune (7,7%). 6,7%).

La 31 ianuarie 2023, în medie, aproape o treime dintre deținuții din închisorile europene se aflau în arest preventiv. Administrațiile penitenciarelor cu cele mai mari proporții de deținuți preventivi au fost Albania (55%), Armenia (53%), Luxemburg (49%), Elveția (46%), Țările de Jos (45%), Muntenegru (42%) și Irlanda de Nord (Marea Britanie) (41%). România este mult sub medie la acest capitol. Cehia (7,5%), Lituania (11%), Polonia (11%), România (12%) și Macedonia de Nord (12%) au avut cele mai scăzute proporții de deținuți aflați în arest preventiv.

În medie, 27% dintre deținuții din închisorile europene erau străini, deși cu disparități semnificative între țări. Și la acest capitol, România se află mult sub medie. Administrațiile penitenciarelor cu cele mai mari proporții de străini au fost Luxemburg (78%), Elveția (71%), Grecia (57%), Cipru (55%), Austria (51%), Catalonia (Spania) (49%), Malta ( 49%) și Belgia (42%), în țările cu peste 500.000 de locuitori. Cele mai mici proporții au fost înregistrate în România (1,1%), Republica Moldova (1,5%) și Azerbaidjan (1,9%).

Există și o explicație: potrivit sursei citate, în țările din Europa Centrală și de Est, proporția este semnificativ mai mică decât în ​​restul Europei, iar aceasta se suprapune cu mișcarea naturală a populațiilor europene începând cu anii 2000.

Sondajele SPACE sunt realizate anual pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne. Sondajul SPACE I conține informații de la administrațiile penitenciarelor din statele membre ale Consiliului Europei, în timp ce sondajul SPACE II se concentrează pe segmentul de probațiune.

Obiectiv ratat pentru România?

Dan Halchin, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a afirma în repetate rânduri că depune eforturi ca până la finalul anului anului 2024 să nu mai existe supraaglomerare în penitenciare.

"Guvernul României a aprobat, prin memorandum, în anul 2020, un plan potrivit căruia infrastructura penitenciară trebuie să se dezvolte treptat, până în punctul în care privarea de libertate să nu se mai realizeze în condiţii de supraaglomerare. Astfel, pentru anul 2021 au fost planificate 210 locuri de deţinere, au fost date în folosinţă 216. Pentru anul 2022 au fost planificate 445 de noi locuri de deţinere, au fost date în folosinţă 505. Anul acesta au fost planificate a fi date în folosinţă 1.275 de noi locuri de detenţie. Până în acest moment, sunt realizate 369, diferenţa fiind în execuţie pe toate mini şantierele pe care le-am deschis la Rahova, Jilava, Craiova, Găeşti, Gherla, Arad, Tichileşti, Aiud, Mărgineni şi Turnu Severin. Până la 31 decembrie cifra de 1.275 va fi atinsă, ceea ce înseamnă că vom fi la al treilea an din cei cinci pe care Memorandumul îi prevede când atingem planificarea iniţială", a declarat Dan Halchi, citate de Agerpres.

El a adăugat că mai sunt deschise şantiere şi în alte penitenciare, dar lucrările vor fi finalizate în cursul anului 2024.