România este pe primul loc în UE după ponderea populaţiei care nu îşi permite o conexiune la Internet
Aproximativ 3,3% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permitea în 2020 o conexiune la Internet, în rândul statelor membre România fiind ţara cea mai afectată de această problemă, în condiţiile în care aproape o cincime din întreaga populaţie (19,8%) nu îşi permitea o conexiune la Internet, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Comparativ, mai puţin de 1% din populaţie nu îşi permite o conexiune la Internet în: Ţările de Jos (0,4%), Suedia şi Luxemburg (ambele cu 0,5%), Finlanda (0,6%), Cipru şi Danemarca (ambele cu 0,7%) şi Austria (0,9%).
Sursa: ec.europa.eu/eurostat
În cazul persoanelor care sunt în risc de sărăcie, aproximativ o zecime (9,7%) dintre persoanele din UE care sunt în această situaţie au declarat că nu îşi permit o conexiune la Internet. Şi în acest caz, România este pe primul loc în UE, în condiţiile în care 40,9% dintre persoanele în risc de sărăcie declară că nu îşi permit o conexiune la Internet, faţă de 1,1% în cazul Suediei şi 1,3% în Luxemburg şi Ţările de Jos.
Sursa: ec.europa.eu/eurostat
Datele Eurostat mai arată că 8,6% din populaţia UE şi mai mult de o cincime (21,7%) din persoanele în risc de sărăcie din UE nu îşi permiteau o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile. Şi în acest caz, România este printre statele membre cele mai afectate. În populaţia totală, 25,9% din populaţia Bulgariei şi 14,7% din populaţia României nu îşi permite o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile. Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permit o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian se înregistrează în Bulgaria (54,6%), Grecia (45,6%), Slovacia (36%) şi România (34,7%).
Accesul la internet şi la o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile sunt doi indicatori care sunt utilizaţi pentru a stabili dacă o persoană este în stare de deprivare materială şi socială severă. AGERPRES