Puterea de la București este într-o ofensivă diplomatică pentru a primi sprijin de la cât mai multe state pentru primirea în Spațiul Schengen, fiind încercată bifarea acestui obiectiv în 2022.

Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu vor aderarea cât mai rapidă în Spațiul Schengen FOTO Mediafax

Premierul Nicolae Ciucă se declara optimist privind primirea României în Spațiul Schengen în cursul acestui an, afirmațiile fiind făcute într-un interviu acordat Bloomberg în luna august. De atunci, atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și actorii politici au accelerat discuțiile cu partenerii occidentali pentru un obiectiv comun de țară.

Cel mai vizibil și mai important mesaj a fost cel al cancelarului german Olaf Scholz, de săptămâna trecută, când a afirmat cu subiect și predicat sprijinul total pentru primirea României în Schengen. Luni, în cadrul unei întâlniri între șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, și ambasadorul Danemarcei în România, Uffe Balslev, ministrul de Externe a subliniat că reprezentantul Copenhagăi „a exprimat sprijinul deplin al țării sale pentru aderarea României la Spațiul Schengen”.

Și premierul Nicolae Ciucă a reamintit că România se bucură în prezent de sprijinul nu doar al Germaniei, ci și al Franței. „Se pare că cele două ţări sunt suporterii noştri în acest parcurs. Este un obiectiv de ţară şi avem nevoie să lucrăm până la final la îndeplinirea lui”, a afirmat premierul, la un eveniment organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România.

Surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că nu sunt încă tranșate 100% negocierile cu partea franceză, însă în următoarea perioadă e așteptat un anunț și nivel înalt, care să nu mai lase posibile interpretări. De asemenea, un răspuns pozitiv este așteptat și de la Austria, fiind avansate negocierile, mai ales după anunțul lui Olaf Scholz. Cea mai mare problemă rămâne Olanda, un stat care de multe ori a avut poziții împotriva României pe tema acceptării în Schengen. Olanda are și un guvern atipic, unde premierul nu este nici din familia popularilor (EPP), nici a social-democraților, ci de la Renew Europe.

România, pe harta Schengen

Cert e că România face pași repezi către Spațiul Schengen, după cum a precizat și Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, pentru „Adevărul”. „Cred că se apropie în mod clar momentul aderării noastre la Schengen. Aceste rețineri ale unor state, inclusiv Olanda, țineau de granițele României. De unele dintre granițele României și de vecinătățile noastre. Deci, acesta este motivul, dar cred că în situația actuală, de criză de securitate, cred că se apropie momentul în care România va fi pe harta Spațiului Schengen. Problema noastră a fost granița cu Republica Moldova și situația specială pe care noi o aveam cu cetățenii din Republicii Moldova, dar și prezența pe teritoriul Republicii Moldova a acelei entități nerecunoscute, Transnistria”, a precizat Adrian Cioroianu.

Și Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, susține că trebuie ca toate statele să-și exprime un mesaj de susținere, pentru ca apoi să se ajungă la convocarea a unui Consiliu UE, în format JAI, pentru poziția formală. Totodată, Diaconescu a subliniat că mai înainte trebuie să vedem deciziile naționale, fiind mai sceptic privind răspunsul prompt al unui stat ca Olanda.

Beneficiile aderării

În primul rând, aderarea va elimina timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre, pentru România fiind valabil în cazul celor cu Ungaria și Bulgaria. Astfel, acest lucru se va putea face doar cu un document de identitate valabil. În al doilea rând, orice persoană va putea sta ca turist până la trei luni într-un stat din Spațiul Schengen. Un alt avantaj e că va ajuta întreg domeniul transporturilor, pentru că vor fi evitate acele cozi kilometrice, de verificare a mărfurilor. De asemenea, va exista o cooperare mult mai bună în materie de vize, migrație, azil, dar și cooperare judiciară.

Reuniunile JAI

Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). O decizie în acest sens trebuie luată după ce un corp de experți UE verifică, pe teren, respectarea de către România a condițiilor tehnice, adică funcționarea mecanismelor din cadrul punctelor de trecere a frontierelor, funcționarea sistemelor informatice, cooperarea cu celelalte state membre etc. Consiliul JAI are programate două reuniuni ordinare în acest an: 13 octombrie și 8 decembrie.