Industria videochat din România este comparabilă cu cea din IT, deoarece și aici lucrează un număr foarte mare de oameni care obțin venituri foarte mari, spune specialistul în resurse umane Doru Șupeală. El explică și cum au ajuns româncele în topul mondial al câștigurilor din videochat.

Industria videochat a explodat în ultima perioadă în România, a susținut, zilele trecute, președintele ANAF, Lucian Heiuș. El a precizat că sunt 5.000 de firme care au acest obiect de activitate și 400.000 de persoane care lucrează în videochat.

„Dacă 400.000 de persoane este o cifră reală, şi fete şi băieţi, înseamnă dublul pieţei de IT, o piaţă la care ne raportăm ca având o pondere de 6% din PIB şi cele mai mari salarii”, a susținut, într-un material de opinie, Cristian Hostiuc, redactorul-șef al Ziarului Financiar .

„Adevărul” a discutat despre acest subiect cu specialistul în resurse umane Doru Șupeală, care a discutat cu mai mulți jucători importanți din industrie pentru a înțelege care este amploarea fenomenului, în condițiile în care România ar fi, conform unor topuri neoficiale, cea mai importantă piață de videochat din Europa sau chiar din lume, fiind urmată de Columbia și Rusia.

Câți români fac videochat

L-am întrebat pe specialist cum crede că gestionează statul această industrie. „Nu cred că foarte bine. Nu înțelege business-ul și nu e pregătit din punct de vedere legal și fiscal”, a declarat Șupeală.

El a precizat că meseria de model de videochat nu este în Codul Ocupațiilor din România, deși se practică de foarte multă vreme și se obțin venituri foarte mari, de cele mai multe ori fiscalizate. În plus, Șupeală crede că nu se știe exact dacă în cifra dată de directorul ANAF sunt incluși și cei care fac „Only fans” pe alte platforme. „Profesiile nu sunt bine definite”, spune el.

Șupeală pune la îndoială cifra comunicată de directorul ANAF cu privire la persoanele care lucrează videochat - 400.000.

„Cred că mai degrabă sunt 400.000 de conturi. Aceeași persoană poate avea mai multe conturi. Cei din industrie estimează că sunt circa 200.000 de persoane care fac bani din această zonă de servicii sexuale online, că e vorba de videochat sau că e vorba de Only Fans sau alte platforme”, arată specialistul.

În plus, există un număr mare de persoane care lucrează în zona tehnică pentru studiourile de videochat, dar și cei din zona de training și în zona de asistență pentru modele.

„Modelele de multe ori nu întrețin ele singure dialogurile cu clienții, ci sunt ajutate din spate de persoane care scriu chat-ul în locul lor, pentru că video-chatul este chat cum e la noi pe Messenger, dublat de imagine video. Nu se face transmisie și audio, și video, decât foarte rar”, precizează expertul.

La unul dintre studiourile mari din București, cu al cărui patron Șupeală a făcut un interviu, pentru cele 200 de modele lucrează 100 de persoane în echipa tehnică. Astfel, pe lângă cele 200.000 de modele, s-ar putea să mai avem 50-100.000 de persoane care se ocupă de zona tehnică și de asistență, concluzionează specialistul.

Industria videochat, mai mult de 6% din PIB?

Șupeală spune că este forțată afirmația conform căreia industria videochat în România ar reprezenta dublul pieței de IT.

„Oamenii cu care am vorbit din industrie spun că sunt, într-adevăr, foarte mulți români care practică videochat și dacă ne uităm în marile orașe la o mulțime de tinere care conduc mașini frumoase și care au viață bună, cred că cifra este aproape de realitate. Cifra apropiată de realitate ar fi 200.000 de modele plus 50-100.000 de angajați pe partea tehnică”, subliniază Șupeală.

Și vorbim despre oameni care plătesc, de cele mai multe ori, taxe și impozite.

Industria IT de la noi are undeva în jur de 300.000 de specialiști, aici incluzând și profesiile auxiliare, spune Șupeală.

„Cred că industria de videochat din România face câteva miliarde de euro anual. Din păcate, n-avem date de la ANAF. Datele obținute de la cei din industrie cu care am vorbit arată că global, pe cele mai importante piețe - SUA și Europa - se fac câteva zeci de miliarde de euro din videochat, iar România este mereu în top, având cam 30% din industrie”, precizează specialistul.

Se câștigă mai bine în videochat decât în IT?

În piața IT din România se câștigă între 500 de euro pe lună și până la 10.000 de euro. În piața de videochat, cele mai multe modele au venituri mici.

„Venituri mici în această industrie înseamnă 1.000 - 2.000 de euro lunar, care pentru standardul de salarii din România nu e rău deloc. E forțat să spunem că videochatul face mai mulți bani decât IT-ul,însă cu siguranță videochatul face bani semnificativi și care merită atenția la fel ca IT-ul”, conchide Șupeală.

În ceea ce privește procentul din PIB pe care îl aduce industria videochat, Șupeală spune că este greu de făcut o estimare: „Firmele astea nu au o reglementare și o înregistrare unitară, cum se întâmplă cu firmele IT, care sunt interesate să beneficieze de reducerile de taxe. Pentru firmele de videochat nu există așa ceva, astfel că unele sunt pe servicii de management, altele pe divertisment, altele sunt chiar pe servicii ce țin de IT. Dincolo de asta, sunt foarte mulți freelanceri în industrie, care lucrează individual și primesc banii în contul personal”.

Ce putem spune, precizează specialistul, este că industria videochat este comparabilă cu IT-ul: „Lucrează un număr foarte mare de oameni și obțin venituri foarte mari. Ar fi bine ca Statul român să facă niște statistici și să le publice, ca să înțelegem dimensiunile fenomenului”.

România, primul loc în lume la videochat

Un top neoficial agreat de oamenii din industrie, spune Șupeală, plasează România pe primul loc în lume în ceea ce privește veniturile obținute din videochat.

„Topul 3 este: România, Columbia, Rusia. Columbia și Rusia au mai multe modele, dar profesioniștii din România din acest sector fac în medie cei mai mulți bani”, precizează Șupeală.

Principalul motiv: suntem foarte buni în comunicarea în limba engleză.

„Proporția câștigurilor vine din durata și calitatea conversațiilor, cu cât reușești să ții mai mult clientul pe contul tău, câștigi mai mulți bani. Se pare că românii au un talent la a învăța repede limbi străine și știm că avem câteva milioane de români plecați în Vest fără să fi știut vreo limbă străină și s-au descurcat acolo. Avem asta ca talent nativ”, explică specialistul.

Pe de altă parte, spune Șupeală, jucătorii din această industrie din România, spre deosebire de cei din Rusia și Columbia, au reușit să-și construiască programe de pregătire a modelelor care să-i facă competitivi pe mulți dintre ei, astfel explicându-se veniturile mai mari ale românilor, în pofida numărului mai mic de persoane care lucrează în acest domeniu.

„Sună paradoxal, dar proiectul România educată funcționează bine în zona privată de videochat, deoarece se investesc sume uriașe, timp și energie pentru a le învăța pe modele să comunice în engleză isteț, profitabil cu clienții lor. Asta e diferența față de industria din Columbia și Rusia”, explică el.

Expertul crede că trebuie să ieșim din clișeul conform căruia aceste modele sunt proaste: „Nu vei face mulți bani în această industrie dacă ești prost, trebuie să fii isteț, inteligent, să le captezi atenția, iar aceste lucruri se educă, se exersează”.

Adevărul despre piața salariilor din România

L-am întrebat pe specialist ce spune acest clasament despre piața muncii din România.

„Ne lipsește educația care să ne permită să facem aceleași sume de bani din alte profesii. Videochat-ul reprezintă o șansă de a câștiga sume mari de bani pentru cei care nu au petrecut mult timp la școală și nu au investit foarte mult în educația clasică, tradițională”, spune expertul.

Din perspectiva pieței salariilor din România, acest prim loc în topul mondial nu este o veste bună.

„Dacă românii ar câștiga salarii decente din alte tipuri de profesii s-ar putea să nu să se ducă în număr așa de mare către această industrie. Asta se întâmplă în țările occidentale, unde nu e chiar roz situația, dar nivelul de venituri este unul care să le permită să practice profesii mai clasice, să nu fie neapărat atrași de zona asta”, a concluzionat Doru Șupeală.

„Mă întreb cine face un compromis etic și moral mai mare legat de propria persoană: femeile care lucrează 10-12 ore în fabricile de textile cu salariul minim pe economie, în condiții inumane și cu șefi brutali, sau fetele ce fac videochat online fără a fi forțate, presate, obligate să facă ceva ce nu vor. Merită discuția asta”, se întreabă, retoric, expertul.

Expertul în resurse umane Doru Șupeală. FOTO: Arhivă personală

Cine este Doru Şupeală

Doru Şupeală este consultant în afaceri, marketing, relaţii publice şi management. Este autorul cărţii „Employer branding 100%”, în care analizează modul în care companiile ar trebui să-şi gestioneze relaţiile cu angajaţii. A ocupat funcţii de top management la Selgros, Ikea, Airport labs etc.