„Weekend Adevărul“ a publicat, în ultimul număr, un amplu reportaj de la Maratonul de la Paris, arătând lecțiile pe care Bucureștiul, zis și „Micul Paris“, le-ar avea de învățat de la organizarea unui astfel de eveniment.

Din păcate, la ora actuală, nu doar Capitala, ci întreaga Românie e în urma țărilor dezvoltate în ceea ce privește turismul sportiv și organizarea unor evenimente destinate sportului de masă. Această realitate a fost subliniată și de Daniel Santa, antreprenor în atletism și un pasionat al acestui sport.

Daniel Santa a creat la noi Brașov Running Festival. Care a debutat în 2021, iar în 2024 se va organiza în weekend-ul 21-22 septembrie. În pregătirea ediției a 4-a, Daniel Santa a acordat un interviu pentru „Adevărul“ în care a explicat, la rândul său, că avem mult de recuperat, comparativ cu restul lumii, când vorbim despre organizarea unor festivaluri sportive. Pentru că, din păcate, în continuare, nu suntem în stare de a aprecia cu adevărat importanța unor astfel de acțiuni, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Cum a arătat ediția din 2023 în cifre, dar și elemente de noutate? Bineînțeles, cu ce se va diferenția ediția 2024?

2023 a însemnat, în primul rând, 50 de atleți de superclasă, profesioniști din topurile mondiale, peste 1200 de alergători amatori, 20.000 de spectatori la curse și concerte și promovare internațională în 162 de țări. A fost un salt spectaculos și sperăm să continuăm în ritmul acesta. Ne-am dori să dublăm numărul de alergători, să creștem numărul de spectatori și, evident, să obținem rezultate și mai bune în cursele de elită.

Care este impactul, pe plan local, dar și național, al acestui eveniment?

Nu știu dacă noi putem fi obiectivi la acest capitol. Nouă ni se pare un „game-changer”, pentru că am adus în România dimensiunea de super-elite, care face din aceste curse veritabile spectacole, relevante, de altfel, la nivel global. Astăzi nu se mai amuză nimeni când spunem că vrem ca la Brașov să se desfășoare, în câțiva ani, cea mai rapidă cursă de 10KM de pe planetă. În plus, faptul că întregul eveniment are iz de festival îl face interesant pentru un public mult mai larg, care poate indirect sau involuntar e expus și el fenomenului sportiv. Competiția în sine e cel mai important eveniment atletic de alergare pe șosea din S-E Europei, iar în câțiva ani sperăm ca acest eveniment să aducă pentru fiecare 1 Euro care se investește în el minim 2 Euro în economia brașoveană. Avem șansa să construim un brand de țară, deci trebuie să muncim mult, consecvent și să fim atenți la detalii.

Care sunt piedicile de care un organizator de evenimente sportive se lovește în România, dar în străinătate nu există?

Cred că suportul public. Evenimente precum acesta sunt finanțate preponderent din banii municipalităților, ai autorităților regionale, organizațiilor de promovare turistică. În afară, lumea a înțeles cam ce notorietate și impact poate aduce unui oraș și unei țări un asemenea eveniment. La noi, autoritățile încă tratează genul acesta de evenimente cu dezinteres, iar pe alocuri ca pe o bătaie de cap. Ăsta e adevărul. Nu e ușor nici din privat să atragi resurse, dar, din ce în ce mai mult, companiile înțeleg rolul esențial pe care îl au în societate evenimentele de acest gen.

Știm că îți dorești ca traseul tău să devină, în următorii ani, cel mai rapid din lume. Despre câți ani vorbim, raportat la evoluția destul de rapidă a competiției?

Anul trecut am ratat un record mondial. A fost o eroare de traseu. Dureroasă. În același timp, însă, toți cei care am fost implicați în organizare știm că și dacă traseul era corect 100%, tot s-ar fi alergat un nou record mondial. În esență, niciodată, nicăieri pe planetă, o femeie nu a alergat 10km mai repede decât a făcut-o Agnes Jebet la Brașov, în 2023. Fie Agnes, fie altcineva, va profita de ceea ce am construit aici, iar într-o zi, în următorii 3-4 ani, vom face un record mondial. Poate mai multe. Nu trebuie decât să avem susținere, încredere și să fim lăsați să facem ce ne-am propus. Și vom atinge ce ne-am propus, anume ca în toate clasamentele istorice ale probei să scrie de cât mai multe ori Brașov, în dreptul celor mai bune rezultate. Aș mai spune că putem să facem acest lucru cu mult mai puțini bani decât o fac alți organizatori. E o șansă fantastică, dar numai cu suport financiar vom reuși să profităm de ea.

Care crezi că este reumatismul atletismului românesc? Mai mult, cum ți-ai propus să îl tratezi?

Din păcate, atletismul românesc trăiește în trecut și se bazează prea mult pe ce „alerga” în tinerețe. Astăzi suntem la mulți ani distanță față de ceea ce se întâmplă la nivel mondial. Și, totuși, există câțiva sportivi care-și doresc foarte mult. Dar nu știu cum. Pentru că ne lipsesc în primul rând specialiștii. Apoi, avem o infrastructură veche și greșit proiectată. Nu avem nicio sală de atletism omologabilă și avem foarte puține stadioane pe care s-ar putea organiza o competiție serioasă. Și, nu în ultimul rând, nu mai avem bază de selecție. Copiii preferă alte sporturi care par să faciliteze mai ușor accesul la recunoaștere și la bani. Soluția e să venim cu bani din privat și să educăm sportivi și antrenori (aceia puțini care cred că mai au ceva de învățat). Să organizăm cât mai multe evenimente de amploare, să promovăm zi de zi alergarea și campionii ei. Noi am dus concursul într-un cartier, nu într-un centru istoric, pentru că vrem ca oamenii să se „împiedice” de el. Vrem sau nu să recunoaștem, ceea ce facem are o nuanță de luptă cu morile de vânt, dar nu e. Trebuie să readucem atletismul la TV și în presa sportivă, e nevoie de modele, de campioni, de exemple.

Evenimentele de alergare cunosc un trend ascendent anul acesta. Și, totuși, ne luptăm cu un procent de sedentarism din care nu mai ieșim. Cum încurajați oamenii să vină la evenimentul vostru, mai ales tinerii?

Aș spune că mai ales prin distanțele pe care se desfășoară cursele noastre, fiindcă sunt foarte accesibile. E genul de eveniment care se potrivește perfect cuiva care vrea să încerce alergarea competitivă și să „prindă gustul”. Totodată, noi dăm o importanță mare curselor pentru copii, pe care încercăm să-i tratăm la fel ca pe adulți și să le oferim condiții perfecte. De asemenea, căutăm canale de comunicare și moduri de a ajunge la tineri. Ei sunt și cei mai vulnerabili în fața sedentarismului. Cred, totodată, că îi încurajăm prin prețuri accesibile. Astăzi, în România, comparativ, e mult mai ieftin să participi la un eveniment precum Brașov Running Festival. Doar tricoul pe care îl oferim alergătorilor costă mai mult decât taxa de înscriere.

Schimbăm puțin registrul. Joan Chelimo, care este și ambasadoarea festivalului, va reprezenta România la Jocurile Olimpice. Care sunt șansele României la podiumul JO anul acesta?

Joan Chelimo e vârful de lance al proiectului prin care mi-am propus (și cred că am și reușit) să zgudui puțin atletismul la noi. Tind să spun că am zgândărit foarte multe orgolii. În țara noastră sunt maxim 3 băieți care aleargă mai repede decât Joan și aceia trebuie să prindă o zi bună. Joan poate face lucruri extraordinare pentru România. Nu doar la Paris, ci la toate marile competiții, campionate europene, mondiale, din următorii ani. Din păcate, ea a primit mult mai puțin sprijin decât ar fi meritat. Dacă va fi câștigată o medalie la Paris, probabil va fi cea mai ieftină din istoria sportului românesc. Statul român a investit foarte puțin în Joan, dar încă nu e prea târziu. Dacă nu pentru Paris, pentru următoarele competiții. Maratonul e mereu o loterie, iar cel olimpic are o doză în plus de imprevizibil pentru că presiunea e imensă. Joan e o atletă care are argumente să creadă că se poate bate pentru o medalie la Paris. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, dar, realist vorbind, ăsta e nivelul ei, de top 8 în lume astăzi.

Să ne așteptăm la nume mari aduse în cursa elitelor anul acesta?

Și dacă vom reuși să aducem câștigătorii de anul trecut, deja este wow. Procesul nostru de selecție și recrutare e tot mai complex și mai eficient, deci cu siguranță vor fi nume mari. Iar special guest-ul pe care îl vom anunța în curând (nu putem încă) va fi ceva nemaiîntâlnit pentru România.

Ai sesizat un interes al publicului internațional, vorbind aici despre alergătorii amatori? Câte țări îți propui să atragi la cea de-a 4-a ediție?

El s-a văzut încă de anul trecut, când n-am făcut ceva specific pentru a promova cursa în afară. Și tot am avut străini din multe țări, unele chiar foarte îndepărtate. Campania prin care am promovat Brașov Running Festival în 162 de țări, plus strategia de promovare pe care o avem pentru următorii ani, vor aduce cu siguranță mult mai mulți amatori din străinătate la Brașov.