România, bătaia de joc a șmecherilor Europei?/Documentele ce arată cum sunt încălcate regulile Schengen de către Olanda, care ani de zile s-a opus aderării României, iar acum Bulgariei
În mod ironic, și cel de-al doilea stat care s-a împotrivit, de-a lungul timpului, intrării României în Schengen - Olanda - are mari probleme în ceea ce privește implementarea legislației Schengen, conform unor documente ale Consiliul Uniunii Europene prezentate de europarlamentarul Eugen Tomac.
Europarlamentarul român a publicat pe Facebook documente oficiale ale Consiliul Uniunii Europene care arată că Olanda nu aplică legislaţia Schengen, fiind acuzată de deficienţe grave privind aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul politicii comune a vizelor.
Conform documentelor citate, Olandei i se face practic un instructaj oficial privind modul în care ar trebui să-și reorganizeze întregul sistem consular pentru a nu vulnerabiliza spațiul Schengen. Sunt formulate, prin urmare, 25 de propuneri pe care aceasta trebuie să le implementeze de îndată.
Cea de a doua recomandare a Consiliul Uniunii Europene este elaborată pe baza unui raport din 2021 în ceea ce privește implementarea de către Olanda a legislației Schengen privind returnarea. Astfel, Olanda este obligată să implementeze o serie de modificări legislative pentru o aplicare uniformă a Directivei privind returnarea în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Eugen Tomac spune că cele două documente pot și trebuie să fie folosite de autoritățile române și de cele bulgare în negocierile de săptămâna viitoare din Suedia.
- „Bineînțeles, nu pot să nu apreciez decizia politică a Olandei de a susține în prezent aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
- Nu putem uita însă că, timp de 11 ani, ne-a fost îngrădit acest drept în mod nejustificat de către o țară care astăzi este “certată” pentru deficiențe grave ce țin chiar de protejarea spațiului Schengen.
- Guvernele român și bulgar trebuie să acționeze în mod coordonat și eficient. Este limpede că în spațiul Schengen putem și trebuie să intrăm doar împreună.
- Olanda se opune accesului Bulgariei, iar această decizie ne afectează în mod direct și pe noi”, declară europarlamentarul român.
El consideră că dacă în 26 ianuarie, la Consiliul JAI, România nu are o concluzie și un calendar asumat de corectare a votului din 8 decembrie 2022 din JAI, atunci „singura și cea mai rapidă cale de a intra în spațiul Schengen rămâne acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.
Recomandările Consiliului UE pentru Olanda, la capitolul Schengen:
- (1) să elibereze vize de lungă ședere solicitanților care intenționează să rămână mai mult de 90 de zile consecutive în Țările de Jos (cu excepția beneficiarilor Directivei 2004/38/CE care sunt eligibili pentru „vize de intrare” sub forma unei vize de scurtă ședere);
- (2) să se asigure că versiunea tipărită a formularului de cerere online corespunde celei mai recente versiuni a formularului uniform de cerere prevăzut în anexa 9 la Manualul Codului de vize;
- (3) să se asigure că cel puțin traducerea formularului de cerere online este disponibilă în mai multe versiuni lingvistice (inclusiv în limba arabă pentru cererile depuse în Arabia Saudită);
- (4) să se asigure că solicitanții de viză își pot depune cererile în termen de două săptămâni de la data la care au solicitat programarea, de exemplu prin intensificarea eforturilor de suplimentare a personalului Organizației serviciilor consulare și, de asemenea, prin colaborarea cu prestatorul (prestatorii) extern (externi) de servicii cu privire la cel mai bun mod de a reduce timpul de așteptare pentru programări în cazul în care întârzierile sunt cauzate (în principal) de deficitul de personal al prestatorilor externi de servicii; (5) să se asigure că solicitanții pot prezenta documente justificative în limba oficială a țării în care depun cererea;
- (6) să se asigure fără întârziere că dosarele de cerere pe suport de hârtie nu sunt distruse la scurt timp după primirea cererilor de viză de către prestatorul extern de servicii și, în orice caz, că acestea sunt distruse numai sub supravegherea consulatelor și în conformitate cu protocoalele corespunzătoare;
- (7) să asigure utilizarea celei mai recente versiuni a formularului standard de refuz;
- (8) să se asigure că personalul din cadrul Organizației serviciilor consulare și al consulatelor aplică în mod corect dispozițiile privind anularea și revocarea vizelor, precum și privind invalidarea autocolantelor de viză; să asigure disponibilitatea ștampilelor adecvate în cadrul consulatelor;
- (9) să se asigure că sistemul informatic de prelucrare a cererilor de viză permite modificarea datelor din Sistemul de informații privind vizele și după luarea unei decizii cu privire la o cerere;
- (10) să intensifice eforturile de asigurare a formării privind procedurile de acordare a vizelor pentru personalul din cadrul consulatelor implicat în prelucrarea cererilor de viză Schengen și să asigure supravegherea adecvată a personalului angajat la nivel local de către administratori operaționali expatriați;
- (11) să intensifice eforturile de formare a administratorilor operaționali, astfel încât aceștia să poată supraveghea personalul angajat la nivel local și să poată monitoriza prestatorii externi de servicii într-un mod mai eficient;
- (12) să se asigure că personalul angajat la nivel local nu poate accesa informații sensibile, cum ar fi rezultatele consultărilor în sistemul informatic de prelucrare a cererilor de viză; să limiteze drepturile de acces ale personalului angajat la nivel local la funcționalitățile care sunt strict necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin;
Organizația serviciilor consulare
- (13) să adapteze fluxul de lucru în cadrul Organizației serviciilor consulare, eventual atribuind responsabililor cu înregistrarea sarcina de a verifica admisibilitatea și competența teritorială înainte de crearea dosarelor în Sistemul de informații privind vizele;
- (14) să se asigure că personalul Organizației serviciilor consulare are suficiente competențe lingvistice pentru a prelucra cererile fără a fi excesiv de dependent de traducerea automată;
- (15) să intensifice eforturile de a angaja persoane însărcinate cu luarea deciziilor care au experiență consulară anterioară; să ia în considerare detașarea pe termen scurt a noilor persoane recrutate pe lângă prestatori externi de servicii și/sau consulate pentru a dobândi experiență pe teren;
- (16) să continue să se asigure că persoanele însărcinate cu luarea deciziilor iau în considerare rezultatul interogării „bazei de date referitoare la evaluarea cererilor” pe baza meritelor sale și că algoritmii care sprijină această bază de date sunt revizuiți periodic;
- (17) să se asigure că nu se efectuează verificări în Sistemul de informații Schengen pentru a verifica dacă solicitanții de viză de tranzit aeroportuar fac obiectul unei interdicții de intrare;
- (18) să se asigure că timpul de prelucrare a cererilor de viză nu depășește niciodată 45 de zile calendaristice și că acesta este prelungit dincolo de 15 zile calendaristice numai în anumite cazuri, în special atunci când este necesară o examinare suplimentară a cererii, și să revizuiască instrucțiunile de lucru pentru interviuri în ceea ce privește timpul de prelucrare prin întocmirea unei liste a cazurilor excepționale în care prelungirea termenului de prelucrare ar putea fi justificată;
- (19) să se asigure că persoanele însărcinate cu luarea deciziilor utilizează în mod optim posibilitatea de a elibera vize cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate mai lungă pentru călătorii de bună-credință care călătoresc frecvent, inclusiv în temeiul articolului 24 alineatul (2c) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 (Codul de vize);
- (20) să asigure un nivel adecvat de confidențialitate pentru solicitanții din zona de așteptare a centrului de primire a cererilor de viză, de exemplu prin colaborarea cu prestatorul extern de servicii pentru a prelungi, în special în perioadele de vârf, programul de lucru pentru primirea cererilor de viză;
- (21) să solicite centrului de primire a cererilor de viză să asigure un spațiu mai adecvat pentru sarcinile administrative;
- (22) să se asigure că prestatorul extern de servicii informează publicul într-un mod mai clar și mai cuprinzător cu privire la serviciile opționale și la taxele aferente și la faptul că livrarea la domiciliu a pașapoartelor devine un serviciu opțional;
- (23) să se asigure că procedurile din cadrul centrului de primire a cererilor de viză respectă dispozițiile anexei X la Codul de vize;
- (24) să se asigure că, în cazul în care de la solicitanți s-au prelevat amprente digitale ca parte a unei cereri anterioare și acestea au fost introduse pentru prima dată în Sistemul de informații privind vizele cu mai puțin de 59 de luni înainte de data noii cereri, acestea sunt copiate în cererile ulterioare și că toți membrii relevanți ai personalului centrului de primire a cererilor de viză au cunoștință de această cerință;
- (25) să ofere sprijin suplimentar, precum și instrucțiuni și informații contextuale adecvate administratorului operațional din Riad (precum și din alte consulate), astfel încât acesta să poată participa într-un mod mai eficient la reuniunile locale de cooperare Schengen.
România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
