România avea anul trecut 823 kilometri de autostrăzi şi 28.247 de kilometri de drumuri pietruite şi de pământ (INS)
România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.
Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.
"Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite", potrivit sursei citate.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 38,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 46,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
La 31 decembrie 2018, drumurile publice totalizau 86.234 kilometri, din care 17.740 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.409 km (38,7%), drumuri comunale.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 36.689 km (42,5%) drumuri modernizate (în proporţie de 92,4% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 28.247 km (32,8%) drumuri pietruite şi de pământ şi 21.298 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.
Pe de altă parte, la sfârşitul anului trecut, lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.
Liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.765 km, din care 10.627 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1000 km pătraţi teritoriu era de 45,2. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7), regiunea Vest (58,9), regiunea Sud-Est (48,8) şi regiunea Nord-Vest (48,7). AGERPRES
