Știrile false despre incidente produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite rapid. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a explicat pentru Adevarul, ce rol au și ce temeri pot produce românilor mai puțin instruiți.

Știri false despre România, răspândite pe rețelele sociale. Sursa: Telegram, inforadar.mapn.ro

Știrile false despre incidentele produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite cu repeziciune pe rețelele sociale.

Cea mai recentă dintre ele a fost publicată pe un canal de Telegram, care anunța că marți seara a avut loc un incendiu puternic lângă Brașov, unde erau depozitate echipamente militare și medicamente pregătite pentru a fi expediate în Ucraina.

Reacția Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a autorităților a fost promptă, precizându-se că sunt informații false și că nu a existat nicio intervenție în zonă. Compania invocată în știrea falsă, distribuită pe Telegram, nu există, iar imaginile care însoțesc informația provin și ele din alte locuri.

La începutul lunii august site-ul inforadar.mapn.ro a dezmințit o altă știre falsă, cu privire la incendierea unui așa-zis depozit de carburanți pe teritoriul României.

„Vă semnalăm o serie de informații false vehiculate pe contul din platforma X (fostă Twitter) al unui așa-zis centru de studii ale războiului, dar și pe canale asociate propagandei Federației Ruse în rețelele sociale Telegram, VK, YouTube și Reddit, care pretind că un depozit de carburanți din Bragadiru, România ar fi fost incendiat de un grup de persoane necunoscute. Toate informațiile vehiculare cu privire la „incidentul” prezentat pe aceste canale sunt în totalitate false!”, arăta inforadar.mapn.ro.

Știrile false alimentează temerile românilor

Astfel de dezinformări, care se răspândesc cu repeziciune în mediul online, sunt realizate în mod dirijat, arată arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

Știrile false fac parte din războiul informațional și chiar și, atunci când sunt dejucate de reprezentanți ai Ministerului Apărării, publicul lor poate rămâne cu impresia că informațiile pe care le-au primit inițial, deși contestate și dovedite ca fiind false, sunt cele adevărate.

În mod sigur apar și interpretări că Ministerul Apărării, dejucând astfel de dezinformări, nu face altceva decât să se apere, explică generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

„Cred că există și un public țintă, ca să îi spunem așa, al acestor dezinformări. Din el fac parte cei care nu sunt de acord cu sprijinul pentru Ucraina sau, chiar dacă nu sunt întru totul împotriva sprijinului pentru Ucraina, consideră acest război prea lung și că ar trebui încheiat. Pe de altă parte, este o modalitate prin care în mod fals să se arate că România poate să devină o țintă a atacurilor Federației Ruse, pentru că, iată, se arată că România este implicată atât de mult în sprijinul Ucrainei”, a afirmat președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

Dezinformările îi pot afecta pe românii care nu sunt pregătiți în a discerne între știrile false și adevăr și pe cei a căror temere este că acest război se va generaliza.

„Ei văd acest război ca fiind provocat de Occident și susținut de Statele Unite. În mod sigur, alimentată și de știri false, apare și o asemenea temere, că războiul ar bate și la ușa României”, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.