„Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoare acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertenţe ale legii”, a anunţat marţi CNIPMMR, în contextul acordului la nivel european privind evaluările pe care 21 de state membre trebuie să le facă pentru a stabili care va fi nivelul salariului minim european.
Acordul prevede că pentru evaluarea adecvării salariului minim, ţările UE „pot stabili un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale”. Reamintim că Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, prevede: ”Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale
Acordul privind salariile minime la nivel european încheiat între Consiliul şi Parlamentul european în 07.06.2022, prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale ( pentru 6 state UE, unde nu există salarii minime - Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea directivei).
Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european prevede:
- Crearea unui cadru procedural pentru a stabili şi actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puţin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele ţări care utilizează un mecanism de indexare automată). Partenerii sociali vor trebui implicaţi în procedurile de stabilire şi actualizare a salariului minim legal;
- Promovarea negocierilor colective privind stabilirea salariilor, ţările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale şi interprofesionale ca factor esenţial pentru protejarea lucrătorilor;
- În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali.
- Obligaţia pentru ţările UE de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale şi inspecţii pe teren, pentru a asigura conformitatea şi a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii.
Efecte ale introducerii “salariului minim european”
Printre efectele pozitive ale introducerii “salariului minim european” se află:
- Stoparea migraţiei forţei de muncă;
- Îmbunătăţirea nivelului de trai;
- Crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă;
- Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor;
- Un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale;
- Acces efectiv la protecţia salariului minim.
Dintre posibilele efecte negative ale implementării viitoarei directive, fără a ţine cont de diferenţele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieţei forţei de muncă şi nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre, menţionăm:
- Închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială;
- Migrarea companiilor multinaţionale în alte state non-UE unde forţa de muncă este mai ieftină;
- Creşterea inflaţiei.
Clarificări privind salariile minime la nivel european
Având în vedere unele discuţii apărute în spaţiul public, facem următoarele clarificări:
1. Nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european;
2. Salariul minim nu va avea aceeaşi valoare în toate statele membre;
3. Nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut;
5. Va exista o perioadă de transpunere de 2 ani pentru statele membre;
6. Salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/asigurat din fonduri europene, ci de către angajator.
CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:
1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.
Această cerinţa este în concordanţă cu rapoartele de ţară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv în anul 2022 .
În Tabelul recapitulativ privind recomandările specifice adresate ţării în 2019, 2020 şi 2021, din Raportul de ţară din 2022 privind România, se menţionează la măsura ”Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă şi cu competitivitatea” realizarea de progrese limitate, dar acest calificativ însemnă că măsurile „care nu sunt încă adoptate sau puse în aplicare dar care se consideră că au fost anunţate în mod credibil, în conformitate cu metodologia de evaluare a recomandărilor specifice fiecărei ţări, garantează „progrese limitate”.
Este menţionat faptul că în PNRR se prevede „instituirea unui nou mecanism de stabilire a salariului minim, pe baza unor criterii obiective şi în consultare cu partenerii sociali”.
2. Păstrarea valorii contribuţiilor, impozitului pe salarii şi CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/lună, ca o modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor sau scutirile de taxe din sectorul agricultură şi industria alimentară.
Astfel cum s-a mai pronunţat, CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni:
a. solidaritatea - creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri;
b. competitivitatea - cresterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;
c. sustenabilitatea - evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii;
d. complementaritatea - salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.
