Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte pe 10 şi 11 octombrie 2024, la Luxemburg, pentru a lua în discuţie, printre altele, Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă și combaterea rasismului. România va afla joi dacă îndeplineste condițiile pentru a adera la spațiul Schengen terestru.

Prima zi a reuniunii este dedicată afacerilor interne, urmând să se discute pe marginea celui mai fierbinte subiect pentru România și Bulgaria, Spaţiul Schengen terestru.

Miniștrii vor face un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile înregistrate, precum și amenințările și evoluțiile emergente din spațiul Schengen.

„Miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe prioritatea legată de creșterea rezilienței frontierelor noastre externe” , se arată pe site-ul Consiliului . .

Președinția ungară a Uniunii va prezenta de asemenea situația actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România.

La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România este nevoie de o altă decizie a Consiliului.

Amintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, că România va adera anul acesta la Schengen terestru . Anterior, Nicu Ştefănuţă, vicepreşedintele Parlamentului European, a apreciat că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an.

Ce țări fac parte din spațiul Schengen

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste patru milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări ( 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția)

La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. ​

La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România. Ambele state membre aplică integral acquis-ul Schengen de la 31 martie 2024. De la această dată vor fi eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime interne. După această primă etapă, Consiliul ar trebui să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne.

Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.

Avantajele spațiului Schengen

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră.

În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.

Spațiul Schengen și securitatea în UE

Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen vizează protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne.

În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție, urmărirea transfrontalieră a infractorilor, supravegherea transfrontalieră a suspecților, asistența operațională reciprocă, schimburi directe de informații între autoritățile polițienești

Acesta reprezintă un avantaj enorm în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale.

Cum aderă o țară la spațiul Schengen

O țară care dorește să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile. Mai exact trebuie:

• să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”), de exemplu în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal
• să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări din spațiul Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme
• să coopereze eficient cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne
• să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și să îl utilizeze.

Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări menite să stabilească dacă țările respective îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen.

După ce evaluarea confirmă că un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne, toți ceilalți membri ai spațiului Schengen trebuie să aprobe decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.

Reintroducerea unor controale la frontieră în spațiul Schengen

Mai multe țări din UE au decis să reintroducă controale la frontierele interne în perioada 2020-2022 în contextul pandemiei de COVID-19. Controalele au mai fost reintroduse și în alte circumstanțe, inclusiv în 2015, în urma atacurilor teroriste sau a creșterii fluxurilor de migrație în UE.

„Reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să aibă loc numai ca o opțiune de ultimă instanță”, precizează consilium.europa.eu.

În circumstanțe excepționale

Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.

În astfel de situații, Consiliul poate să recomande ca unul sau mai multe state membre să reintroducă controalele la frontieră, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.

Verificările introduse în circumstanțe excepționale necesită aprobarea Consiliului.

Pentru a răspunde unei amenințări grave

Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.

În acest caz, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE cu cel puțin patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor sau într-un termen mai scurt dacă circumstanțele nu sunt cunoscute în prealabil. Această reintroducere a verificărilor interne nu necesită aprobarea Consiliului.

Cum sunt protejate frontierele externe ale spațiului Schengen?

UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE.

Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen (SIS).

Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.

De asemenea, SIS furnizează instrucțiuni autorităților cu privire la modul în care acestea pot reacționa atunci când este găsită o persoană sau un obiect, cum ar fi:

• arestarea unei persoane căutate
• protecția unei persoane dispărute vulnerabile
• confiscarea unui obiect ilegal sau furat

Următoarele instrumente informatice care vor contribui la combaterea criminalității și la securizarea frontierelor sunt în curs de modernizare sau dezvoltare:

• Sistemul de informații privind vizele (VIS)
• Sistemul de intrare/ieșire (EES)
• Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS).

Ce se va discuta în doua zi a Consiliului JAI

Ziua de vineri, 11 octombrie - a doua a reuniunii Consiliului JAI - va fi dedicată temelor legate de justiţie.

Miniștrii justiției vor purta un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a planului de acțiune al Comisiei de combatere a rasismului. Planul a fost adoptat în 2020 și stabilește o serie de măsuri în vederea intensificării acțiunilor de combatere mai eficace a rasismului în UE.