România a acceptat să preia 1.724 de migranți „returnați” de Austria în baza regulilor UE
Austria a trimis anul trecut României cereri de preluare pentru un număr de 1.929 de migranți, despre care Viena susține că ar trebui gestionați de autoritățile române. Din totalul cererilor, România a acceptat 1.724 de persoane, potrivit datelor oficiale furnizate g4media.ro de Inspectoratul General pentru Imigrări. E vorba de migranți care, înainte de a cere azil în Austria, au trecut prin România, care e astfel responsabilă de ei.
Din totalul de 1724 de persoane, Austria a organizat deja transferuri în România pentru 215 persoane, dintre acestea fiind realizate efectiv transferurile pentru 148 de persoane, potrivit datelor oficiale furnizate g4media.ro .
Reamintim că Viena s-a opus puternic extinderii Schengen cu România și Bulgaria, motivând că cele două țări s-ar afla pe o rută de migrație ilegală și nu gestionează fluxul migratoriu. Oficialii austrieci au vorbit public despre zeci de mii de migranți ilegali care ar veni prin cele două țări. Numărul de cereri oficiale transmise de la Viena către România este însă de sub 2.000, după cum arată datele oficiale.
”Avem în Austria peste 75.000 de migranți neînregistrați. Și știm că 20.000 de migranți ilegali au trecut prin România. Cum știm asta? Datorită investigației Poliției austriece”, spunea cancelarul austriac Karl Nehammer în decembrie 2022, justificând veto-ul față de intrarea României și Bulgariei în Schengen.
De ce e obligată România să preia aceste persoane? Motivul este o decizie a Uniunii Europene din 2013, cunoscută sub numele ”Regulamentul Dublin”, pe care toate statele membre UE o respectă. Regulamentul arată că o țară e obligată să îi primească pe migranții care au trecut pe teritoriul său și au ajuns în altă țară, unde au cerut azil.
Inspectoratul General pentru Imigrări arată că cererile trimise de Austria se bazează pe două situații:
– când, în statele membre, un străin este amprentat, iar în urma introducerii acestor amprente în baza de date Eurodac se constată ca acesta figurează în România cu HIT categorie 1 (amprentare în urma depunerii unei cereri de azil)
– când, în urma unei solicitări de azil a unui străin într-unul din statele membre acest stat constată, în urma probelor şi dovezilor circumstanţiale, că străinul deţine un permis de şedere sau o viză eliberată de către autorităţile române
Context. Austria a acceptat în 30 decembrie 2023 să își ridice parțial veto-ul față de extinderea Schengen și a acceptat aderarea României și Bulgariei cu frontierele maritime și aeriene. În schimb, cele două state membre și-au asumat o serie de obligații legate de preluarea migranților prin mecanismul Dublin și securitatea sporită la frontiere.
Răspunsul integral al Inspectoratului General pentru Imigrări:
”În conformitate cu prevederile Regulamentul (UE) 604/2013 (Regulamentul Dublin III), în anul 2023 au fost primite din partea Austriei cereri de reprimire/preluare pentru un număr de 1.929 de persoane.
Menţionăm faptul că, în marea lor majoritate, aceste cereri sunt transmise către România fie atunci când, în statele membre, un străin este amprentat, iar în urma introducerii acestor amprente în baza de date Eurodac se constată ca acesta figurează în România cu HIT categorie 1 (amprentare în urma depunerii unei cereri de azil), fie atunci când, în urma unei solicitări de azil a unui străin într-unul din statele membre acest stat constată, în urma probelor şi dovezilor circumstanţiale, că străinul deţine un permis de şedere sau o viză eliberată de către autorităţile române, astfel România fiind statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil în conformitate cu prevederile Regulamentului Dublin.
În urmă primirii acestor cereri, atât din partea Austriei, cât şi din partea celorlalte state membre, autorităţile române verifică şi analizează cazurile individual şi emit o decizie de transfer (respingere sau acceptare transfer).
Astfel, din cele 1.929 de cereri de reprimire/preluare, autorităţile române au acceptat cererile Austriei pentru un număr de 1.724 de persoane.
În ceea ce priveşte transferul, acesta se va realiza în termenele stabilite prin Regulamentul Dublin.
În urma unei decizii de acceptare a transferului, obligaţia organizării şi realizării transferurilor revine statelor membre solicitante (cum este şi cazul Austriei), acestea informând autorităţile române (statul membru solicitat) cu privire la detaliile de transfer. Având în vedere faptul că transferurile Dublin sunt organizate de către statul membru solicitant doar în urma unei decizii de acceptare, nu se poate face o planificare sau o estimare a numărului de persoane ce urmează a fi transferate în decursul unui an.
Austria a organizat transferuri în România pentru 215 persoane, dintre acestea fiind realizate efectiv transferurile pentru 148 de persoane conform prevederilor Regulamentului Dublin”.
