România lipsește din 1998 de la turneele finale de Cupa Mondială și, având în vedere această situație dezolantă, a apărut o nouă modă: rememorarea partidelor importante pe care tricolorii le-au disputat, cândva, la astfel de competiții. Și, bineînțeles, de pe listă nu putea lipsi meciul România – Suedia din sferturile Mondialului american.

Din păcate, această confruntare, ultima pentru naționala României la CM 1994, a avut o desfășurare incredibilă. Și ne putem imagina doar ce reacții ar fi stârnit în mediul online, dacă pe vremea respectivă ar fi existat așa ceva. Cu siguranță, valul de ură la adresa unor jucători precum Prunea, Belodedici și Dan Petrescu ar fi fost, pur și simplu, inuman! Din feiricre, în 1994, internetul încă nu apăruse pentru a le oferi tuturor grobienilor o „voce“ din care să se hrănească apoi mass-media!

Și, totuși, România – Suedia a fost genul de meci în care tricolorii au avut foarte multe șanse de a-și tranșa calificarea în semifinale. Această realitate a fost explicată acum, încă o dată, de Ionel Stoica, fost comentator TVR, trimis de postul public la Mondialul american. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionel Stoica a rememorat partida care ne-a trimis acasă de la CM 1994.

Fragmente din postarea lui Ionel Stoica de pe Facebook

*Duminică de 10 iulie a anului 1994, putea fi cea mai frumoasă zi din istoria naționalei de fotbal a României și, în mod firesc, din viața suporterilor români! Dar, spre regretul și durerea tuturor, în primul rând al lor, al tricolorilor, nu a fost să fie!

*Neînvinsă în 120 de minute, România a fost eliminată de Suedia la 11m, în cea mai înaltă fază a unei competiții la care a ajuns vreodată: sferturile de finală ale Cupei Mondiale!

*Doar aparent paradoxal, dar, cea mai bună performanță este însoțita și de cea mai tristă poveste a fotbalului nostru!

*Metropola din nordul Californiei, San Francisco, poate cel mai frumos oraș al Americii și bătrânul stadion "Standford" ne vor vorbi tot timpul despre "rana mereu deschisă a fotbalului românesc".

*Nici atunci și nici acum, după atâta amar de vreme, nu am avut argumente și motive, explicații pentru acea eliminare atât de dureroasă. Ba, dimpotrivă , nu trebuie uitat că "toate cărțile" au fost la noi! Dar, din păcate, "nu am știut sa le jucăm"! Sa ne amintim:

- am egalat, cu o mare doză de noroc (1-1, Răducioiu), aproape de fluierul final al meciului!

- am luat conducerea, după o fază care nu anunța nimic, prin același Florin Răducioiu, în minutul 101!

- imediat după golul nostru, a fost eliminat suedezul Schwarz!(al doilea galben). Totodată, atacantul Dahlin, accidentat, dar fără drept de înlocuire, a făcut figurație pe teren! Practic, Suedia juca cu 2 oameni în minus!

- nu numai că nu am profitat, dar, în minutul 115, cu golul lor "ca de antrenament", al "lunganului" Keneth Andersson (1.93m), am fost egalați!!!!

- Prunea, cu cea mai mare vină la gol (dar nu singurul "vinovat"), ne duce cu două intervenții uluitoare, în minutele 119 și 120, spre "ruleta rusească" a loviturilor de la 11m.

- tabloul final, decisiv, începe cu o ratare a suedezilor. Mild trage peste poartă!

- se merge "cap la cap", pâna la execuția lui Dan Petrescu. Înscriu: Răducioiu, K. Andersson, Hagi, Brolin, Lupescu și Ingesson.

- Dan Petrescu trage pe centru. Ravelli rămâne pe loc și apără!

- ultima pereche din seria de 5: R. Nilsson și I. Dumitrescu. Ambii înscriu. Avem egalitate: 4-4.

- încep execuțiile alternative. Înscrie "cârlionțatul: H. Larsson

- de la noi, este "împins" spre puncul cu var M. Belodedici. Belo trage "moale și telefonat" , cu latul, în dreapta lui Ravelli, care apără fără probleme!

*Așa s-a încheiat povestea și istoria meciului și s-a pus punct "visului nostru american!"

Amarul eșec a fost urmat de un potop de tânguiri, lamentări, înjurături, acuze, critici și autocritici, dar și udat din plin cu lacrimi amare la San Francisco si cu lacrimi grele de ploaie, la mii de kilometri, la București! (a fost prima ploaie din acea vara!).

VEZI REZUMATUL MECIULUI ROMÂNIA - SUEDIA