De la castele și parcuri până la orașe pline de istorie și farmec ori biserici vechi, România are o varietate impresionantă de locuri numai bune de pus pe lista turistică pentru anul 2023.

„Weekend Adevărul“ a făcut un top al acestora, împreună cu Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), și Tessa Dunlop, jurnalistă și istoric, una dintre personalităţile străine care promovează constant România.

„Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii“

Aflat la aproximativ 10 kilometri de orașul Arad, „Eutopia Gardens“ este un parc floricol ce se întinde pe 24 de hectare și găzduiește nu mai puțin de 4.000 de specii de flori, printre care se numără colecții de bujori, liliac și iris, o atracție deosebită fiind cele 2.000 de soiuri de trandafiri – un număr important dintre ei fiind premiați cu medalii de aur la diferite concursuri internaționale desfășurate pe tot globul.

O adevărată simfonie a parfumurilor și culorilor, parcul este cea mai mare grădină de trandafiri din Europa de Est și a fost fondat în anul 2000 de către Mihaela-Aurora Buzatu. După ce s-a ocupat timp de nouă ani de o firmă în domeniul comerţului cu plante de grădină, aceasta a decis achiziţia unui teren şi construirea unui parc dendro-floricol, pentru a deveni o grădină de prezentare şi totodată un cadru plăcut pentru desfăşurarea de activităţi în aer liber pentru cei care doresc o oază de reculegere şi relaxare.

„Denumirea parcului provine din limba greacă, însemnând «loc frumos». Motivul alegerii acestui nume este amplasamentul parcului, în apropierea localităţii Mândruloc. În fapt, locul, mărginit în vest de dealurile Ghiorocului şi în sud de pădurile Vladimirescu şi râul Mureş, a avut aceeaşi denumire şi în perioada Imperiului Austro-Ungar, numindu-se pe atunci Schöndorf. Structura parcului cuprinde două mari zone: una destinată colecţiilor de plante şi alta grădinilor tematice“, spun reprezentanții „Eutopia Gardens“.

În ultimele două decenii, parcul dendro-floricol aflat aproape de Arad a fost vizitat de sute de mii de turiști din țară și de peste hotare și a devenit deja un cadru de desfăşurare a numeroase activităţi cultural-educative, artistice, sportive şi de agrement.

Cea mai veche mănăstire rupestră din România

Mănăstirea Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră, realizată în secolul al XIV-lea, care găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, este vizitată în ultimii ani constant de numeroși turiști din toate colțurile țării.

Aflată în satul Jgheaburi, la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Piteşti şi 165 de kilometri de Bucureşti, într-una dintre cele mai frumoase comune din Argeş – Corbi, mănăstirea este cunoscută ca „biserica din piatră“. Lăcaşul de cult construit direct în stâncă este un loc special menţionat în numeroase ghiduri turistice, inclusiv în National Geographic.

„De-a lungul secolelor, biserica rupestră din satul Jgheaburi din comuna Corbi a fost, pe rând, schit de călugări şi de maici, care şi-au găsit adăpostul numit «La Chilii», pe versantul opus al Văii Doamnei, la câteva sute de metri de biserica rupestră, unde şi-au săpat grote. Trebuie spus că biserica este un monument istoric de importanţă naţională. Tradiţia orală și diversele documente legate de istoria acestui loc atribuie ctitorirea bisericii unei monahii, Magdalina, soţia lui Hamza, care îl închină Mănăstirii Argeş“, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeş.

După ce intrați în mănăstire, puteți vedea şi cel mai vechi ansamblu de pictură din România, realizat în secolul al XIV-lea, înaintea celui de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Ansamblul a fost reînfiinţat în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521).

Mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de aproximativ 30 de metri şi lung de 14,5 metri. De asemenea, este singurul lăcaş de cult din România ce are două altare funcţionale în acelaşi naos. A existat teoria că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic, însă aspectul lor bizantin infirmă această supoziţie, împingând vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.

„Cine are nevoie de Paris când avem orașul Iași?!“

Pentru jurnalista BBC Tessa Dunlop, orașul Iași trebuie neapărat vizitat, fiind plin de locuri speciale și de un farmec inefabil.

„Orașul Iași este pentru mine în topul locurilor ce trebuie vizitate în România datorită locurilor de un farmec deosebit și clădirilor minunate. La Iași m-am îndrăgostit și tot aici m-am căsătorit. Iar când am avut nunta la Iași în 2005, toate rudele mele din Marea Britanie au stat la Grand Hotel Traian, ridicat în 1882 după planurile marelui Gustave Eiffel. Cine are nevoie de Paris când avem orașul Iași?!“, a declarat Tessa Dunlop pentru „Weekend Adevărul“.

Fără îndoială spectaculos, hotelul are o linie arhitectonică impresionantă și a fost ridicat pe ruinele unei vechi cetăți domnești, iar construcția lui a durat nu mai puțin de două decenii. Proiectul inițial prevedea 365 de camere, corespunzătoare fiecărei zile a anului, însă în cele din urmă au putut fi finalizate doar 298 de camere.

În perioada interbelică, palatul aflat în centrul Iaşiului era una dintre puținele clădiri din România dotate cu iluminat electric, ventilație și termostate. Aflat inițial sub numele de Palat Administrativ și de Justiție, acesta a preluat numele de Palatul Culturii în anul 1954, iar în prezent are și funcție de centru muzeal – pot fi vizitate aici Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni.

Biblioteca Universitară din Iași, alt loc de poveste

Un alt loc de poveste din Iași este Biblioteca Universitară, considerată una dintre cele mai frumoase din lume, ce are numeroase manuscrise și cărți de mare valoare.

„Edificiul a fost construit între anii 1930-1934, interiorul fiind lucrat în marmură de Carrara şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu sobre coloane în stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalioane cu personalităţi marcante ale culturii naţionale. Evident, vechimea istorică a aşezământului este mult mai mare, de prin secolul al XVII-lea, printre directori numărându-se şi Mihai Eminescu. Aici se află inestimabile manuscrise, incunabule, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (Hasdeu, Eminescu, Creangă, Şt. Procopiu și alții), care provin în principal din biblioteci mănăstireşti şi particulare. Biblioteca este un adevărat tezaur al culturii naţionale“, precizează scriitorul și jurnalistul Sterian Pricope.

Ridicată în perioada 1637-1639 de către voievodul Vasile Lupu, Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași este una dintre cele mai frumoase din România și combină forme și structuri tradiționale cu ornamente orientale (persane, turceşti, georgiene) și decorațiuni pline de fast. Conform prestigiosului Ghid Michelin, „voievodul Vasile Lupu dorea să facă din această mănăstire minunea Balcanilor. Pe ziduri sunt pictate scene istorice foarte detaliate, de la haine până la expresiile chipurilor“.

Cea mai mare rezervație de urși bruni din lume

În localitatea Zărnești, la 38 de kilometri de Brașov, puteți vizita un loc cu adevărat deosebit. Este vorba de Sanctuarul de urși LiBEARty, cea mai mare rezervație de urși bruni de pe glob.

În urmă cu câțiva ani, LiBEARty a făcut subiectul unui documentar realizat de postul de televiziune londonez Animal Planet, în seria de șapte episoade realizatorii prezentând cele mai impresionante povești ale ursuleților de la Zărnești.

Inclusiv jurnaliştii de la National Geographic au vizitat rezervația LiBEARty, pentru a afla cum reușesc angajații sanctuarului să salveze urșii din condiții îngrozitoare.

Pentru copii, o vizită la acest sanctuar este o experienţă de neuitat, pe parcursul căreia pot privi urșii de la doar câțiva metri distanță şi pot afla mai multe despre cât de importantă este protejarea animalelor.

Povestea rezervației de urși începe în urmă cu 17 ani, în 2005, atunci când Asociația „Milioane de prieteni“ a semnat un parteneriat public-privat cu Primăria Zărnești, parteneriat grație căruia a primit concesiunea pentru terenul necesar construirii sanctuarului. Acestor eforturi li s-a alăturat WAP (Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor), pentru proiectul „Salvarea urșilor captivi“ – cel mai mare proiect de salvare, îngrijire și bunăstare a ursului brun din Europa.

„Am salvat peste 130 de urși de la o viață de coșmar, plină de abuzuri, în cuști minuscule față de nevoia de spațiu a unor astfel de animale, prizonieri între gratii ruginite și cu ciment sub tălpi, în loc de iarbă. Până să ajungă la noi, unii nici nu știau cum e să se cațăre într-un copac, să se ascundă de soare în zilele caniculare, sau să se bucure de o apă suficient de adâncă pentru o bălăceală. Foarte mulți erau ținuți în cuști pe terasele restaurantelor, hotelurilor, pensiunilor, lângă cabane sau benzinării, ca atracție turistică. Au existat și cazuri de «dragoste nemăsurată» a unora care, în loc să îi lase să trăiască în mediul lor natural, au preferat să îi țină după gratii“, declară reprezentanții Asociației „Milioane de prieteni“. Sanctuarul de urși de la Zărnești dispune de 69 de hectare de pădure de stejar.

Un detaliu important: aici nu este permisă vizita copiilor sub cinci ani, din motive de siguranță, pentru o bună desfășurare a vizitelor în sanctuar și pentru bunăstarea urșilor. Sanctuarul se poate vizita doar în cadrul unor tururi ghidate, iar programul de vizitare variază în funcție de anotimp.

În funcție de sezon, de zilele și orele de vizitare, biletele costă între 30 și 40 de lei (copii 5-18 ani), 45-55 de lei (studenți 18-25 de ani) și 60-70 de lei (adulți).

Simbolul monarhiei, semeț între Carpați

Ridicat la inițiativa Regelui Carol I și inaugurat în 1883, Castelul Peleș din Sinaia, județul Prahova, a fost primul castel iluminat electric din Europa. Reţeaua electrică a fost instalată în 1884, castelul dispunând de un grup electrogen propriu, iar în 1897 a fost construită centrala electrică. Două turbine, alimentate cu ajutorul apelor râului Peleş, susţineau cinci generatoare de curent, iar acestea iluminau castelul, parcul şi drumul de acces. Clădirea are 160 de camere, iar turnul central măsoară 66 de metri înălțime.

Din anul 1953, castelul a devenit muzeu naţional, deschis publicului larg. Apoi, după 22 de ani, în 1975, starea de conservare tot mai critică a Castelului Peleș a determinat autoritățile vremii să ia măsura închiderii acestuia şi să evacueze o parte importantă a patrimoniului muzeal în depozitele amenajate într-un vechi conac boieresc al familiei Bibescu din Posada, localitate aflată la aproximativ 20 de kilometri de Sinaia. Castelul Peleș a fost redeschis pentru vizitare după 1990.

Unul dintre punctele de atracție ale frumoasei clădiri este Biblioteca regală, ce are numeroase cărți rare, unele dintre acestea având coperți din piele, fiind gravate cu litere de aur. Chiar și pentru cei mai puțin familiarizați cu universul cărților, există un loc special: ușa secretă care deschide o cale de acces în spatele unui raft cu cărți, pe unde regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.

Printre cele mai vizitate săli sunt cele de arme, amenajate la începutul secolului XX, acestea adăpostind peste 4.000 de exponate din Europa și din Orient, realizate între secolele al XIV-lea și al XVII-lea. Sala Maură, o adevărată capodoperă, realizată de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy, cel care a restaurat și Mănăstirea Curtea de Argeș, are elemente hispano-maure, iar printre exponate se numără o fântână din marmură de Carrara.

De mai mulți ani, Castelul Peleș este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România. Pentru expoziția de bază, tarifele sunt de 12,5 lei (elevi și studenți), 25 de lei (pensionari) și 50 de lei (adulți). Conform raportului de activitate pentru 2021 întocmit de către Muzeul Național Peleș (ce include Castelul Peleș și Castelul Pelișor), anul trecut i-au trecut pragul 224.385 de vizitatori, fiind practic cel mai vizitat muzeu din România.

În București, „pe aripile imaginarului“

Pentru jurnalista britanică Tessa Dunlop, Bucureștiul este un oraș în care și-ar dori să revină ori de câte ori este posibil.

„Ultima oară am stat aici la Hotelul Capșa și mi-am imaginat că sunt un diplomat britanic în timpul Primului Război Mondial. Mi-am petrecut mai multe zile plimbându-mă prin fermecătorul Parc Cișmigiu. Și în timp ce mă plimbam, îmi imaginam că mă simt bine cu un iubit într-o barcă cu vâsle. Bucureștiul este un oraș minunat pentru a te lăsa purtat de aripile imaginarului. De fiecare dată când ajung la București pretind că sunt cu zece ani mai tânără decât sunt în realitate. Un alt loc special în București este Calea Victoriei. Înainte de pandemie, am închiriat un apartament încântător pe această stradă și mi-am invitat toți prietenii din România și din Londra să facem o petrecere împreună. A fost o noapte extraordinară“, rememorează aceasta.

Și consultantul în turism Traian Bădulescu recomandă Capitala ca destinație de vizitat. „Bucureştiul a început să devină destinaţie de city break, iar alte mari oraşe din România sunt destinaţii turistice, de evenimente şi de afaceri: Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Oradea, Constanţa, Craiova“, precizează Traian Bădulescu.

La pas de-a lungul rivierei dunărene

Traian Bădulescu recomandă printre destinațiile de vizitat în 2023 riviera dunăreană a județului Constanța. Mai precis, zona Cernavodă – Capidava – Hârșova.

„Lăsând la o parte că de circa 30 de ani merg an de an pe o insulă pe Dunăre, la Capidava (Inelul de Piatră), participând la Academia de vară Atlantykron, pot spune că zona este de un pitoresc deosebit. Avem Cernavodă, unde turiștii pot vizita un muzeu de istorie – orașul este mic, dar cosmopolit, iar aici se află și centrala nucleară. Apoi sunt Capidava, unde sunt ruinele cetății antice cu același nume, comuna lipovenească Ghindărești sau Hârșova. În zonă sunt mai multe hoteluri și pensiuni rurale. De asemenea, Canalul Dunăre-Marea Neagră, care pornește din Cernavodă, este al treilea cel mai lung traseu de navigare din lume făcut de mâna omului, după Canalele Suez şi Panama“, precizează Traian Bădulescu.

Capidava reprezintă la ora actuală una dintre cetățile cu cea mai mare notorietate pentru frontiera romană a Dunării de Jos, atât pe plan național, cât și internațional, fiind cercetat de numeroși arheologi începând cu 1924. Cu o istorie milenară, între războaiele dintre daci și romani de la începutul secolului al II-lea si secolul al XI-lea, când invazia pecenegă pune capăt locuirii bizantine și apărării Dunării în vadul de la Capidava, monumentul are ziduri de incintă impunătoare, păstrate din vechime, și care atingeau până la șase metri înălțime.

„Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman, făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limesului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției, oferind o vastă arie de supraveghere. Importanţa strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare, precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Toponimul getic de Capidava – însemnând cetatea de la cotitură – confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc ce permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană“, spune cercetătorul Ioan C. Opriș, coordonatorul științific al șantierului arheologic Capidava.

Până în înaltul cerului

O destinație ce nu trebuie ratată este Maramureșul, o regiune unde ospitalitatea se află la ea acasă, iar tradițiile se păstrează de sute de ani, neatinse.

„În Şurdeşti este cea mai înaltă biserică istorică de lemn din lume, turnul măsurând 54 de metri. De asemenea, cea mai mare biserică modernă de lemn din lume se află în Săpânţa-Peri (tot Maramureş). Turnul are o înălţime de 78 de metri, iar clădirea este considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume, fiind înregistrată în Guinness Book. Nu în ultimul rând, România are unul dintre cele mai... fericite cimitire de pe Pământ. Cuibărit într-un mic sat din judeţul Maramureş, Săpânţa , în apropiere de graniţa cu Ucraina, Cimitirul Vesel nu este doar un loc funerar unic în lume, dar, de asemenea, reprezintă şi un muzeu în aer liber şi o atracţie turistică în sine. De asemenea, Maramureșul are sute de pensiuni rurale și agroturistice, majoritatea păstrând stilul tradițional“, mai spune Traian Bădulescu.

Inclusă în Patrimoniul cultural mondial UNESCO din 1999, biserica de lemn din Șurdești se distinge prin dimensiunea impresionantă a turlei ridicate peste intrare, măsurând în total 72 de metri înălțime.

Cea mai înaltă biserică istorică de lemn din lume, Biserica de lemn Greco-Catolică Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil a fost ridicată pe la anul 1721 de către comunitatea greco-catolică a satului Șurdești și construită din lemn de stejar sub îndrumarea meșterului dulgher Macarie. Biserica este renumită ca realizare arhitecturală. Înălțimea remarcabilă a turlei, proporțiile armonioase ale edificiului și pictura interioară îi conferă titlul de „Catedrala bisericilor de lemn“.

„Turnul-clopotniță, impresionant ca înălțime, este flancat la colțuri de patru turnulețe, semn distinctiv al importanței comunității de la acea vreme. Foișorul este extins spre exterior, având o structură alcătuită din doisprezece stâlpi cu arcade cioplite. Acoperișul are streașină dublă, iar la faţada edificiului este prevăzut un balcon care se suprapune peste pridvor, ceea ce creează o imagine frontală foarte elegantă“, se precizează în prezentarea oficială de pe site-ul Bisericii Șurdești.

Pictura murală, executată pe lemn, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către diferiți artiști locali, cei mai cunoscuți fiind Ștefan și Stan.

Monumentală și solidă, îmbinând toate elementele de arhitectură, rezistență și decor sub forma cea mai evoluată a vremii, această biserică este o capodoperă a sculpturii populare în seria bisericilor maramureșene, atingând prin realizarea sa perfecțiunea structurală și estetică.

Și Tessa Dunlop recomandă Maramureșul pentru pasionații de locuri speciale: „Am campat în sălbăticie în Maramureș. Am făcut un foc de tabără, am cumpărat covoare tradiționale și am dansat hora. Ai nevoie de săptămâni întregi, nu de zile, ca să vizitezi Maramureșul“.

Printre păsări și nuferi

Cu peisaje de neuitat, preparate culinare delicioase şi oameni buni de pus la rană, Delta Dunării este o destinaţie certă de vacanţă, indiferent în ce zonă alegeți să mergeți, de la Sulina ori Mila 23 până în satul Dunavăţu de Jos din comuna Murighiol – cel mai îndepărtat loc din Deltă unde se poate ajunge cu maşina, aflat la aproximativ 370 de kilometri de București.

O plimbare foarte interesantă pe care o puteți face de la Dunavăţu de Jos pe canale este până la plaja sălbatică de la Perişor, aflată la 30 de kilometri de sat. Drumul cu barca cu motor durează în jur de două ore şi pe traseu puteți face și o scurtă oprire pe lacul Razim pentru a admira sutele de mii de păsări şi nuferii.

Plaja Perişor pare un loc desprins dintr-o poveste. Este îngustă de doar câţiva metri şi arhiplină de scoici, iar resturile de butuci aduşi pe mal de valuri te duc cu gândul la un peisaj demn de aventurile lui Robinson Crusoe.

Delta Dunării fascinează, hipnotizează și este cu siguranță un loc pe care și raiul este invidios.

„Este cea mai mare deltă a Uniunii Europene şi una dintre cele mai mari şi cel mai bine conservate zone umede fluviale din Europa. Suprafaţa Deltei Dunării creşte an de an cu 67 de milioane de tone de aluviuni. Biodiversitatea ei se apropie de cea a Marii Bariere de Corali a Australiei, iar Delta Dunării a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991, cu mai multe zone unde accesul turiştilor este interzis sau limitat (peste 50% din suprafaţa rezervaţiei biosferei este intactă). Recomand pensiunile rurale, hotelurile plutitoare și hotelurile din Deltă. România ar trebui să valorifice turistic și să promoveze, oricum, toți cei peste 1.000 de kilometri de Dunăre, cât se întind pe teritoriul țării“, spune consultantul în turism Traian Bădulescu.

Capitala turismului rural

Zona Bran-Moieciu-Fundata este considerată capitala turismului rural din România, în zonă fiind peste 500 de pensiuni rurale și agroturistice.

„Bran este castelul legendarului Dracula şi se află, în prezent, în toate topurile internaţionale ale castelelor şi palatelor istorice. Șirnea, care aparține de Fundata, este cel mai vechi sat turistic al României, iar Fundata s-a dezvoltat armonios ca destinație turistică. Aici există și o asociație turistică, cu peste 30 de pensiuni membre, care a dezvoltat și o aplicație prin care un turist, indiferent la ce pensiune este cazat, poate comanda produse sau servicii de la oricare altă pensiune. În apropiere, merită vizitat municipiul Braşov, care găzduieşte cea mai mare biserică gotică la est de Viena. Biserica Neagră are cea mai mare orgă din Europa, cu aproape 4.000 de tuburi (construită de Buchholz, celebru creator de orgi din Berlin, în 1836), dar și una dintre cele mai înguste străzi din Europa: Strada Sforii“, explică Traian Bădulescu.

„Biserica Neagră din Brașov ascunde și alte taine și recorduri. Pridvorul sudic al edificiului are canate din lemn de stejar cu stema lui Matei Corvin și a soției sale Beatrice de Aragonia. Cristelnița din bronz – donată în 1472 de către parohul Johannes Reudel – nu a fost afectată de marele incendiu din 1689, ce a distrus majoritatea clădirilor de lemn ale Brașovului. Turnul sudic, înalt de 65 de metri, are trei clopote de bronz, dintre care unul cântărește 6.300 de kilograme, fiind cel mai mare clopot din România“, precizează Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.

Bogatul Banat

După cum spune consultantul în turism Traian Bădulescu, Timișoara și regiunea Banatului trebuie incluse pe lista locurilor ce trebuie vizitate anul viitor.

„Banatul are un potential turistic enorm, pornind de la municipiul Timișoara și Cazanele Dunării – poate cel mai spectaculos peisaj riveran din Europa –, până la Băile Herculane, cea mai veche stațiune balneară din Europa, atestată din timpul împăratului roman Traian, și Cascada Bigăr – considerată una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase cascade din lume. Timișoara va fi, în 2023, Capitală Europeană a Culturii. Nu trebuie să uităm că Timişoara este primul oraş luminat de lămpi stradale electrice din Europa continentală, încă din 1884“, precizează Traian Bădulescu.

La Timișoara s-a tipărit, în anul 1771, primul ziar în limba germană din Europa Centrală și de Sud-Est: „Temeswarer Nachrichten“. De asemenea, este locul în care au existat prima bibliotecă publică, prima proiecție de film, iar în prezent orașul are trei teatre de stat în trei limbi diferite. Între 1880 și 1914, Timișoara era cel mai important oraș industrial, comercial, financiar și cultural din regiune, admirat pentru excelența artistică în muzică, literatură, pictură, sculptură și arhitectură, cât și pentru inovațiile sale tehnice și științifice.

Conform datelor oficiale de pe site-ul timisoara2023.eu, orașul și împrejurimile sale au în total nu mai puțin de 40.233 de paturi pentru turiști, incluzând aici și capacitățile de cazare din proximitatea granițelor cu Serbia și cu Ungaria.