Români, tocmai ați pierdut 3 miliarde de dolari! Amănunte REVOLTĂTOARE! Tăcerea CRIMINALĂ a guvernanților!
Statul roman a platit 3 miliarde de dolari, incepand cu noiembrie 2001, pentru a ii permite miliardarului indian Lakshmi Niwas Mittal sa preia 5 procente din PIB-ul Romaniei de atunci si sa mentina productia si angajatii de la Sidex Galati. Acesti bani, care reprezinta totalul datoriilor Sidex preluate de catre bugetul statului si ansamblul facilitatilor fiscale acordate combinatului, sub forma de ajutor se stat, sunt acum pierduti pentru totdeauna, scrie profesorul Petrișor Peiu pe Ziare.com .
O succesiune spectaculoasa de coincidente bizare au adus cunoscutul combinat in situatia unei batranici de 70 de ani, de care sotul ei tocmai a divortat pentru ca s-a indragostit de o tinerica sprintara, dar care este linistita de catre babutele din cartier ca i se va gasi un nou sot, mai tanar si mai frumos ca primul.
Povestea in sine nu este nicidecum opera vreunei minti diabolice, a vreunui "inginer financiar" sofisticat, ci este cat se poate de simpla: in 2001, Romania ii vinde unui off-shore din insulele Virgine Britanice cu numele de LNM Holdings (de la initialele numelui lui Mittal), unul dintre cele mai mari si mai noi combinate siderurgice din Europa, care producea atunci 3,8 milioane tone de otel si avea 27.000 salariati; cumparatorul Mittal primeste combinatul pe gratis, iar statul preia la datoria publica toate datoriile si pierderile acumulate de combinat in 10 ani de jaf institutionalizat, jaf realizat de catre peste 1.000 de "capuse", printre care stralucea firma Balli a familiei iraniene Alaghband. In schimb, indianul promitea ca va mentine nivelul productiei, va pastra toti angajatii si va investi cam 500 milioane de dolari.
Contractul de privatizare, desi a fost aprobat printr-o lege de catre Parlamentul Romaniei, a fost atat de secret incat nu a putut fi vazut nici macar de catre parlamentarii care au votat legea respectiva.
Imediat dupa votarea legii in Parlament, functionarii statului de la AVAS (actuala AAAS- cred ca nici cei mai ferventi cititori de presa din Romania nu mai stiu bine ce inseamna si ce face aceasta autoritate, care ar trebui sa aiba grija de patrimoniul statului!) s-au apucat, cu zel stahanovist, sa incheie peste 40 de acte aditionale la contractul initial, astfel incat indianul Mittal a scapat de obligatiile de investitii, statul i-a platit salarii compensatorii pentru 20.000 de angajati de care a "scapat", ba chiar a primit "verde" sa darame 5 furnale, uzina cocso-chimica si cateva laminoare.
Fericiti de ispravile oachesului miliardar si impresionati de faptul ca Mittal a cheltuit cu nunta fiicei sale mai mult decat a investit in Romania, cei de la care asteptam sa protejeze avutia statului i-au intregit regatul indianului, facandu-i cadou si combinatele de la Iasi (fosta Tepro, 380.000 tone teava capacitate), Hunedoara (400.000 tone capacitate) si Roman (fosta Petrotub, 400 000 tone teava capacitate), precum si portul Rompormet de la Galati si o cariera de var langa Tulcea.
Rezultatul faptului ca am predat siderurgia romaneasca familiei Mittal: Romania a exportat produse siderurgice in valoare de 2,2 miliarde euro in 2017, iar importurile de produse siderurgice au totalizat 3,061 miliarde euro, acumuland adica un deficit de 860 milioane euro!
A trecut timpul si a venit anul 2017: in vara anului trecut, Mittal (acum devenit corporatist occidental si detinand 40% din mamutul european al otelului ArcelorMittal) hotaraste sa cumpere cel mai mare combinat siderurgic de pe continent, Ilva (din Taranto, de langa Genova); pentru asta are nevoie de aprobarea comisarului european pentru concurenta si stie ca nu poate primi aceasta aprobare fara sa renunte la unele dintre capacitatile pe care le detine in Europa. Motiv pentru care, la 25 septembrie 2017, le propune bruxellezilor o afacere: "Voi imi dati aprobarea sa cumpar Ilva si eu renunt la niste fabrici, care oricum ma cam incurca". Comisia Europeana face ce stie ea mai bine si se ingroapa in 800.000 hartii, inca de pe 8 noiembrie 2017 si ramane ingropata timp de fix 6 luni, pana pe 7 mai 2018, cand, epuizata de atata munca, comisarul pentru concurenta Margrethe Vestager conchide: "Today's decision makes sure that ArcelorMittal's acquisition of Ilva, creating the by far largest steelmaker in Europe, does not result in higher steel prices". Adica accepta propunerea lui Mittal.
Printre capacitatile de care Mittal va scapa (prin vanzare), cea mai mare si mai importanta este combinatul siderurgic Galati, prima achizitie din Europa a indianului, dar singura in care nu a bagat bani si pe care a lasat-o sa se deprecieze (azi mai produce doar jumatate din cat producea la privatizare, are sub 7.000 angajati si nu a mai facut profit de fix 10 ani, din 2008) . Desi Petre Roman ne-a spus ca industria noastra este un morman de fiare vechi, Galatiul este singurul combinat dintre cele la care Mittal renunta care raspunde tuturor celor trei "ingrijorari" pe tipuri de produse ale doamnei Vestager: banda laminata la cald, banda laminata la rece si produse plate galvanizate.
Romania se trezeste, astfel, pe cap cu o mare problema: a platit 3 miliarde de dolari pentru a-l ademeni pe indian sa ramana pe malul Dunarii si sa produca otel, iar acesta pleaca si o lasa cu "onoarea nereperata si fara clondirul de trei kile mastica prima". Pentru a intelege si mai bine pozitia in care ne aflam, sa spunem ca atat fabrica de la Iasi, cat si cea de la Roman ale ArcelorMittal functioneaza cu otel de la Galati, iar portul din Galati nu deserveste decat combinatul. Adica problema nu este doar la Galati, cum ai crede citind ziarele, ci va exploda si la Roman si la Iasi. Cat despre Hunedoara, acolo oricum raul cel mare a fost facut de catre pe nedrept- uitatul George Pogea, care a demolat si a dat la fier vechi un flux de 3 milioane de tone de otel inca dinainte de 2000.
Ai zice ca, la asemenea problema, guvernul nostru va uita un minut de modificarile saptamanale ale Codului Fiscal si de asalturile lui Valcov asupra pensiilor sau macar doamna Dancila sau doamna Plumb sa uite sa se coafeze vreo doua saptamani. Ei! Ti-ai gasit, asta e problema, au gasit ei repede solutiile: l-au pus pe saracul vicepremier Viorel Stefan (galatean altminteri) sa ne linisteasca: stie el ca va fi bine! Poate vrea domnul Stefan sa reciteasca asigurarile date de catre Ovidiu Musetescu, Varujan Vosganian sau chiar Calin Popescu Tariceanu de-a lungul anilor cu privire la faptul ca la Galati se va produce din ce in ce mai mult...
L-au mai trimis si pe unul dintre putinii decenti si apreciati demnitari ai nostri (Bogdan Chiritoiu, de la Consiliul Concurentei) sa ne explice ca tanti Vestager de la Bruxelles va urmari cu atentie fenomenul, sa nu cumva sa sufere concurenta din Europa daca pateste Galatiul ceva. Serios? Adica o sa ne dea comisareasa vreo comanda de otel sau ii va pune pe nemti sa cumpere de la Galati, nu de la ThyssenKrupp? Sau va obliga Comisia Europeana, ea insasi, pe Tata Motors sau pe Voestalpine sa cumpere combinatul de la Galati?
Ei bine, daca cineva pricepea cu adevarat ce se intampla cu Galatiul (si timp ar fi fost, slava Domnului!, din noiembrie pana acum) ar fi reactionat asa cum polonezii au facut-o: ar fi notificat Comisia Europeana ca Romania se opune cedarii combinatului de la Galati si ar fi cerut, in instanta, indianului Mittal sa returneze ajutorul de stat primit de la guvernul nostru, cei 3 miliarde de dolari.Punem pariu ca indianul nu ar fi riscat o penalizare de 3 miliarde de dolari?
Oameni buni, voi va dati seama ca guvernele Tudose si Dancila stiu de intentia lui Mittal de a scapa de acest combinat de cel putin 6 luni si au dormit linistiti pana astazi, daca n-or mai dormi si acum? Poate e mai bine sa nu te "prinzi" ce ti se intampla, nu te mai consumi atat, nu risti vreun infarct sau vreu accident vascular cerebral...
Altfel, poate il intelegem un pic si pe Sebastian Ghita: daca Mittal a primit 5% din PIB-ul Romaniei in schimbul unei donatii de doar 125.000 lire catre premierul Tony Blair, el, Ghita, care i-a "donat" mai mult consultantului politic Tony Blair de ce n-ar avea dreptul sa primeasca macar judetul Prahova? Ce, banii lui nu sunt buni?
Noi, romanii obisnuiti, vom mai bifa o pierdere pe care oricum n-o prea "vizualizam" ca, deh, e la datoria publica! De fapt, uite de-aia nu avem bani de imunoglobulina sau de incubatoare pentru nou-nascuti, pentru ca am preluat cu generozitate datoriile facute de directorii de la Sidex si de toti ministrii si fepesistii care s-au jucat cu 5% din PIB-ul nostru. De-aia trebuie sa dam spagi pentru un pat in spital sau pentru un loc la o scoala mai buna, pentru ca i-am dat cadouri lui Mittal sa-si faca nunta de 78 milioane de dolari pentru fiica-sa!
Pentru a tulbura putin odihnitoarea trandaveala din palatele bucurestene, sa le aducem aminte, totusi, distinselor si distinsilor ministri, directori, presedinti de Camere sau consilieri de concurenta ca Romania poate sa accepte sau nu "investitorul" gasit de Mittal. Poate vor realiza macar in ceasul al XII-lea ca nu ar fi bine sa aprobe, motaind, un nume scris cu caractere chirilice....
Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).
