Un român și o firmă, trimiși în judecată pentru punerea în circulaţie a unui produs (acumulatoare) purtând însemne contrafăcute, au fost declarați nevinovați de Judecătoria Buftea. Dosarul a fost deschis la plângerea Apple.

Apple l-a acuzat pe un român că a pus în circulație mii de baterii contrafăcute FOTO Arhivă

Judecătoria Buftea a pronunțat o primă sentință într-un dosar de punere în circulaţie a unui produs (acumulatoare de telefon) purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată. Dosarul penal în acest caz a fost deschis la plângerea Apple, care a reclamat, în ianuarie 2020, că în urma unei informări a Direcției Regionale Vamale București a constatat că o firmă românească încearcă să introducă în țară 1.530 de acumulatoare Apple contrafăcute.

Ancheta a scos la iveală că firma românească a importat din Hong Kong 3.640 acumulatoare de telefon care purtau o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare. Bateriile erau inscripționate cu mărcile Samsung, Apple, Huawei, LG și Nokia.

În dosarul penal, Apple s-a constituit parte civilă cu 153.000 de euro. De asemenea, Huawei a transmis că firma furnizoare din Hong Kong „nu este autorizată sau licențiată de către Huawei pentru a produce, comercializa sau exporta produse inscripționate Huawei”.

Reprezentanții Nokia au transmis că „nu se pot pronunța cu certitudine dacă produsele sunt contrafăcute sau nu”. Samsung le-a transmis anchetatorilor că „nu dorește să fie implicată în prezentul dosar penal și nu poate face vreo apreciere care să producă consecințe juridice cu privire la acumulatoarele inscripționate cu marca Samsung”. Pentru acumulatoarele LG, autoritățile române nu au identificat o societate de avocatură care să reprezinte interesele mărcii LG în Romania.

Acuzații, declarați nevinovați

În urma procesului judecat la Judecătoria Buftea, judecătorul a decis achitarea firmei și a bărbatului trimis în judecată pe motiv că, fiind oprite în vamă, produsele nu au intrat în țară, iar infracțiunea nu există.

„Importul nu presupune și nu se confundă cu simpla introducere în țară a unor bunuri și reținerea loc de organele vamale (ce se rezumă doar la o simplă prezență materială a acestora pe teritoriul țării) și în niciun caz cu o simplă plasare a unei comenzi de bunuri provenind din țări terțe Uniunii Europene, întrucât implică și o condiție suplimentară, obligatorie și expres reglementată de Codul fiscal (ce reprezintă sediul materiei) în art. 274 alin. 1, aceea a îndeplinirii unor formalități vamale, în lipsa cărora acesta nu poate fi desăvârșit”, se arată în sentința Judecătoriei Buftea, care nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

În aceeași sentință, judecătorul a mai arătat că „construcţia logico-juridică propusă de procuror se bazează exclusiv pe speculaţii, deducţii, prezumţii de fapt în condițiile în care probele din dosar, administrate în integralitate încă din cursul urmăririi penale, prin raportare la dispozițiile legale incidente și analizate supra, relevă nefinalizarea importului”.