RoMAFIA/Ăsta are o vilă cu lift cu foiţă de aur. Lipitori anonime și super-bogate din devalizarea statului sunt cu miile în România!
RoMAFIA/Ăsta are o vilă cu lift cu foiţă de aur. Lipitori anonime și super-bogate din devalizarea statului sunt cu miile în România! Dan Stroe, fostul director din ANAF de pe vremea lui Blejnar, are un nou dosar în care este urmărit penal de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, după ce ar fi cerut de la trei oameni de afaceri aproape 7 milioane de lei pentru a-şi influenţa colegii astfel încât firmele celor trei să câştige licitaţii privind achiziţionarea de produse software.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Dan Stroe, care era director al Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne la data comiterii faptelor, informează DNA printr-un comunicat postat pe site.
Procurorii arată că există suspiciunea rezonabilă că, în perioada iulie 2011 – februarie 2012, Dan Stroe ar fi pretins de la trei oameni de afaceri suma totală de 6.922.790 lei (3.020.588 lei, 1.257.902 lei şi 2.644.300 lei), pentru a-și exercita influența asupra colegilor săi cu atribuţii în procedura de achiziţie, în vederea adjudecării, de către societăţile celor trei persoane, a unor licitaţii având ca obiect achiziţionarea de către instituţia publică a unor produse software.
În același comunicat se precizează că „anterior, în cursul anului 2016, într-o altă cauză penală, Stroe Dan a încheiat cu procurorii anticorupţie un acord de recunoaştere a vinovăţiei, ce a fost admis de Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită„.
Unul din cei trei oameni de afaceri cărora le-a cerut mită Stroe, Gabriel Marin, directorul Omnilogic, este la rândul său cercetat de DNA. Într-un comunicat postat joi, DNA a anunţat că procurorii au început urmărirea penală faţă de un om de afaceri pentru cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală săvârşită în formă continuată. Potrivit DNA, în perioada ianuarie – februarie 2012, acesta a remis unui funcţionar public cu funcţie de conducere din cadrul ANAF suma de 3.020.588 lei, reprezentând preţul influenţei pe care acesta din urmă ar fi exercitat-o asupra colegilor săi cu atribuţii în procedura de achiziţie, în vederea adjudecării, de către o societate a omului de afaceri, a unei licitaţii având ca obiect achiziţionarea de către instituţia publică a unor produse software. „Banii respectivi (reprezentând 20% din valoarea contractului) ar fi fost remişi funcţionarului indirect, prin transfer bancar, în contul unei societăţi indicată şi controlată de acesta din urmă, în baza unor contracte fictive de prestări servicii”, se arăta în comunicatul DNA de joi.
Potrivit sursei citate, pentru a achita comisionul respectiv, omul de afaceri ar fi asigurat înregistrarea în documentele de evidenţă contabilă a unor cheltuieli nereale în sumă totală 4.993.501 lei (echivalentul a 1.148.838,26 euro), modalitate prin care societatea sa s-ar fi sustras de la plata taxelor către bugetul de stat în valoare totală de 1.997.400 lei (echivalentul a 459.535 euro), reprezentând impozit pe profit şi TVA dedusă nelegal.
Gabriel Marin a recunoscut vineri, pentru HotNews.ro, că în urmă cu o zi a fost chemat la DNA unde i s-a adus la cunoștință că este suspect într-un caz de corupție.
Firma Omnilogic a fost recent în atenția media în scandalul legat de licitația Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) pentru modernizarea sistemului 112, un contract de peste 184,7 milioane de lei. La un an de la lansarea acestei licitații de către STS, contractul a ajuns pe masa Curții de Apel București, după mai multe contestații la CNSC și o plângere penală la DNA, depuse de asocierea de firme: Omnilogic (ofertant – lider de consorțiu), alături de Avaya Enterprise (ofertant), Beta 80 SpA (ofertant)și Starc4SYS (ofertant), a căror ofertă a fost respinsă. Marți, Curtea de Apel a respins definitiv acțiunea Omnilogic.
Contract al ANAF dat de Stroe partenerului unui amic
De la instalarea lui în fotoliul de director de Achiziţii şi Investiţii Interne al ANAF, Dan Stroe a încheiat pe bandă rulantă contracte în valoare de zeci de milioane de lei cu firme cunoscute drept „abonaţi tradiţionali” la banii publici, scria România Liberă într-un amplu articol publicat în 2012. În doar un an şi ceva, fostul director a încheiat contracte de peste 105 milioane de RON, cu discounturi ridicol de mici, mai arătau jurnaliștii de la RL.
Astfel, potrivit RL, în februarie 2011, Dan Stroe a achiziţionat pentru ANAF „software şi upgrade software” în valoare de 5.334.627 RON, prin procedura de „negociere directă fără anunţ de participare”, de la firma Q-East Software S.R.L. Întâmplător, Marius Sticlaru, acţionarul firmei câştigătoare este fost partener de afaceri cu Victor Marin, fost vecin al lui Stroe. Cei doi au locuit o vreme pe aceeaşi stradă, primul într-un apartament de la numărul 1, celălalt într-un apartament de la numărul 2.
Ulterior, în ianuarie 2012, ANAF a încheiat un nou contract cu Q-East Software SRL, în valoare de 2,62 milioane lei. Trebuie precizat că ANAF este un client captiv al Q-East Software SRL, începând cu anul 2002, Stroe fiind doar continuatorul acestei relaţii, deoarece „Lucrările /produsele/ serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Deşi în procedura de atribuire este trecut „preţul cel mai mic”, Dan Stroe nu face public de la ce preţ iniţial estimat s-a pornit în negocierea cu Q-East Software pentru a ajunge la acest preţ „cel mai mic”.
Firma Q-East Software îşi realizează o bună parte din venituri din abonamente la banii publici. Pe lângă Ministerul Finanţelor are clienţi ca Administraţia Portului Constanţa, ANRM, Termoelectrica ( Bucureşti, Deva, Timişoara, Mureş, Constanţa, Brăila). Numele Q-East Software a fost mediatizat şi într-un scandal în care Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) a acordat acesteia un contract pentru realizarea site-ului universităţii, în contextul în care în cadrul UPB funcţionează Facultatea de Automatică şi Calculatoare, pepiniera celor mai buni IT-işti din România, care ar fi putut realiza site-ul în regim intern, fără externalizarea acestui serviciu, a mai scris RL.
Potrivit aceleiași surse, în decembrie 2011, Stroe a acordat firmei SC Frontal Communication SRL (fosta Omnilogic) prin „licitaţie restrânsă accelerată” un contract în valoare de 16.780.956 lei. Criteriul de atribuire ales de ANAF a fost „preţul cel mai scăzut”. Milionarul funcţionar a reuşit să obţină, faţă de „estimarea iniţială a valorii contractului” de 16.782.243 lei, un discount de 1287 lei (TVA inclus). Exprimat procentual, discountul obţinut este de 0,007%.
Cum a ajuns Stroe din prosper om de afaceri, angajat la stat
După ce toată viaţa a fost afacerist și a rulat zeci de milioane de euro, în 2010 Dan Stroe a renunţat brusc la mediul privat, pentru a deveni angajat la stat pe un salariu lunar de câteva mii de lei, mai scria RL.
Înainte de a fi numit director în ANAF, milionarul s-a angajat mai întâi pentru câteva luni ca inspector la Garda de Mediu Galaţi şi ulterior ca inspector fiscal la Ilfov.
Cine sunt partenerii de afaceri ai funcţionarului milionar
Potrivit RL, timp de aproape un deceniu, Dan Stroe a deținut mai multe companii şi a fost partener de afaceri cu unul din şefii cunoscutei firme abonate la bani publici Luxten România. În plus, era partener şi cu soţia unuia dintre acţionarii Luxten, Sanda Mihaela Rădulescu, la rândul ei partenera de afaceri a lui Dan Ioan Popescu, fiind implicată în tranzacţiile fictive prin care fostul ministru al Industriilor nu a putut justifica provenienţa unui milion de euro (conform sentinței de confiscare a 4 milioane lei din averea lui DIP, dat de ICCJ din 14 iulie 2011).
Afaceri cu partenera soţiei unui şef de la fisc
În mandatul său, Dan Stroe, în calitate de director al ANAF, a acordat un contract de audit şi firmei SC PRIM AUDIT SRL, care o are ca acţionar pe Luminiţa Marinela Tănase, fosta parteneră de afaceri a Florinei Frăţilă, soţia şefului fiscului Bacău Romeo Frăţilă. Şeful Gărzii Financiare Bacău a fost implicat într-un scandal de conflict de interese când s-a descoperit că soţia sa ţinea contabilitatea a zeci de firme din judeţ, mai scrie RL.
Despre Luminiţa Tănase, căreia Dan Stroe i-a acordat un contract de audit în numele ANAF, cei de la RL spun că era abonată la contracte cu statul, din 34 de parteneri de afaceri ai firmei PRIM-AUDIT, 30 fiind instituţii de stat: ANAF, Casa Corpului Didactic Ilfov, ISJ Ilfov, Penitenciarul de Femei Târgşor, CJ Buzău, etc.
Avere de milioane cu firme pe pierdere
Conform declaraţiei de avere din noiembrie 2010, Stroe avea disponibilităţi băneşti de aproximativ 3 milioane euro, acordase unei persoane fizice un împrumut de 980.000 euro, investise într-o clinică privată 500.000 euro, deţinea ceasuri de 60.000 euro, bijuterii de 50.000 euro şi tablouri de 110.000 euro. Mai mult, Stroe deţinea un apartament de aproximativ 100.000 euro şi o vilă în renovare achiziţionată cu 650.000 euro, plus un teren de 128 mp a cărui evaluare nu am obţinut-o. Deci averea „la vedere” a lui Stroe este de minim 5.5 milioane euro. Pentru a completa tabloul, precizăm că acesta declara în iunie 2011 că a avut venituri de la stat în valoare de 2038 lei în calitate de comisar al Gărzii de Mediu Galaţi, 1591 lei în calitate de inspector principal la DGFP Ilfov şi 16.802 lei în calitate de director ANAF.
Întrebat de RL cum îşi justifică proprietăţile, Dan Stroe a replicat: „În cursul anului 2010 mi-am început activitatea în administraţia publică. Până în acel an am activat în domeniul privat.”
Jurnaliștii de la RL au verificat datele despre cele şase firme la care era acţionar la data publicării articolului (2012), dar şi altele mai vechi în care a fost asociat.
Conform estimărilor RL, făcute pe baza analizei declaraţiilor de avere şi a datelor despre firmele deţinute de Stroe, a rezultat că părţile sociale ce-i aparţineau, au generat cifre de afaceri de 11 milioane de euro, însă în mai toţi anii, aproape toate au avut pierderi cumulate de 1,5 milioane euro. Asta înseamnă că şeful ANAF nu-şi poate justifica cele 5,5 milioane de euro prin dividendele obţinute de la firmele unde e acţionar. Mai mult, funcţionarul milionar nu-şi poate justifica averea nici prin vânzarea cu profit ridicat a participaţiilor sale la diverse firme, deoarece acesta a fost activ pe partea de „achiziţie”, nu pe cea de „vânzare”.
Referitor la asocierea în una din firme cu un partener de afaceri despre care instanţa zice (n.r. sentinţă nedefinitivă) că ascunde un mecanism de îmbogăţire ilegală a unui ministru, Dan Stroe a declarat: „Până în prezent nu am cunoştinţă de nici o controversă legală (sau cu ANAF) în care să fi fost implicată Dna. Dr. Mihaela Sanda Radulescu”.
Vila de 650.000 de euro într-o zonă unicat a Capitalei are lift cu foiţă de aur
Fostul director de la ANAF deţine o vilă impresionantă istorică cu cel puţin 5 nivele, amplasată într-o poziţie unicat a Bucureştiului, mai arată RL. E vorba de una din cele doar două poziţii strategice din vârful dealului Filaret, „cel mai înalt punct natural al Capitalei” (n.r. cealaltă poziţie e ocupată de imobilul vecin, celebrul hotel de 5 stele Carol Parc). Conform vânzătorului, angajatul ANAF a cumpărat la finele lui 2010 vila „în curs de finisare” cu 650.000 euro, deşi ea valora un milion de euro (n.r. proprietarii au vândut-o într-un moment de ananghie). Ulterior, Stroe a investit, conform proprietarului Carol Parc Hotel, între 2 şi 2,5 milioane de euro în reamenajarea vilei, transformând-o într-o bijuterie demnă de filmele cu James Bond.
Dosarele lui Stroe
Dan Stroe a mai fost implicat în anchetele DNA în dosarul în care fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru o șpagă de 12,5 milioane de lei. În acest caz, Stroe a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de Tribunalul București, și a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Fostul director din ANAF mai este implicat și în dosarul ”Mafia Zaharului”, unul dintre cele mai răsunătoare cazuri din ultimii ani. În acest dosar, procurorii DIICOT au trimis în judecată 54 de persoane juridice și 53 de persoane fizice, printre care se află membri ai clanului interlop Butoane din Giurgiu, fostul senator Cezar Măgureanu și persoane din conducerea ANAF, prejudiciul fiind de 168 milioane dolari.
Ancheta, fără precedent în România, are drept obiect tranzacțiile comerciale intracomunitare cu zahăr derulate prin intermediul unor firme sau grupuri de firme. Unul dintre principalii acuzați din dosar este omul de afaceri Sorin-Adrian Găzdac, ginerele senatorului Cezar Măgureanu, acuzat că și-ar fi folosit afacerile pentru a spăla banii obținuți din cămătărie, proxenetism și taxe de protecție ale clanului interlop „Butoane” din Giurgiu. DIICOT arată că această grupare beneficia de sprijinul lui Cezar-Mircea Magureanu – senator (2008-2012) în Parlamentul României și membru în Comisia permanentă pentru Buget-Finanțe, pe linia controalelor întreprinse de diferite structuri din cadrul ANAF și ale Gărzii Financiare la societățile comerciale controlate direct sau indirect de aceștia.
SURSA: Universul.net
