RoMAFIA Vasile Ciurchea, anchetat de DNA într-un dosar ce vizează contractele privind sistemul informatic, cu prejudiciu de 16 milioane de euro, propus de Sorina Pintea la șefia CNAS
Vasile Ciurchea, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în perioadele iunie 2014-martie 2016 și februarie 2007-ianuarie 2009, anchetat de Direcția Națională Anticorupție într-un dosar de corupție ce vizează contractele privind sistemul informatic, în care prejudiciul se ridică la peste 16 milioane de euro, este propunerea ministrului Sănătății, Sorina Pintea, pentru a conduce din nou CNAS. Ciurchea ar urma să îi ia locul lui Răzvan Vulcănescu, demis marți de Viorica Dăncilă, iar propunerea i-ar fi fost deja trimisă premierului, potrivit unor surse citate de Mediafax.
Președintele interimar al CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu, a fost demis marți de premierul Viorica Dăncilă. Viorica Dăncilă a dispus şi trimiterea la CNAS a Corpului de control, pentru verificări.
Vasile Ciurchea este cercetat de DNA, alături de alte persoane care au deținut funcții de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, într-un dosar de corupție în care prejudiciul este estimat la peste 16 milioane de euro. Faptele cercetate de procurori vizează contractele încheiate privind sistemul informatic.
Comunicatul DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
VASILE CIURCHEA, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor , respectiv februarie 2007 - ianuarie 2009,
VALERIU SIMION, vicepreședinte al CNAS la data faptelor ,
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor,
MIHAI BEJAT, director la Direcția Tehnologia Informației din cadrul CNAS la data faptelor,
OVIDIU MUNTEANU, director la Direcția Juridic și Contencios din cadrul director la Direcția Juridic și Contencios din cadrul CNAS la data faptelor,
toți cei anterior menționați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată
IRINEL POPESCU, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct
MEDVEȘ ISTVAN LUCIAN, director la Direcția Tehnologia Informației
MIHAI LILIANA MARIA, director la Direcția Juridic, Contencios și Acorduri Internaționale
toți cei anterior menționați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
SC HP România S.R.L., ca persoană juridică, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2007-2009, între CNAS și HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții:
- fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii;
- CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
- ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI
- aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.
Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal.
Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajații CNAS care au semnat aceste acte adiționale și, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preț supraevaluat și nefundamentat.
Suspecților - persoane fizice și persoanei juridice - li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
---------------
Vasile Ciurchea a demisionat de la conducerea Casei în martie 2016 tot în urma unui scandal legat de nefuncționarea sistemului cardului de sănătate, similar cu cel de acum.
Înainte de a fi numit la conducerea CNAS în 2007, Ciurchea a fost director la Agenţia Naţională de Programe din Ministerul Sănătăţii şi director general în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate.
Propunerea privind numirea lui Vasile Ciurchea pentru al doilea mandat la conducerea CNAS i-ar fi fost transmisă de Sorina Pintea premierului Viorica Dăncilă după ce ministrul Sănătății a anunțat luni că îl va demite marți pe Răzvan Vulcănescu, președintele interimar al CNAS, dacă acesta nu își dă demisia.
Viorica Dăncilă a cerut demisia sau demiterea lui Răzvan Vulcănescu încă de joia trecută, în urma crizei fără precedent a sistemului informatic al cardului național de sănătate, care nu funcționează de 3 săptămâni.
Sistemul cardului de sănătate nu funcționează de 23 de zile.
